Cand isi revine Bursa? Vezi ce asteptari au brokerii

Dupa un inceput de an in tromba, cu cresteri importante in ianuarie si listarea Fondului Proprietatea, 2011 se prefigura a fi un an de consolidare si de crestere a rulajelor pentru piata de capital din Romania.
Insa, spre dezamagirea multora, 2011 a pus capat unui sir de doi ani de revenire, in care bursa a recuperat doar o parte din scaderea severa inregistrata in timpul crizei din 2008 si inceputul lui 2009.

Piata a intrat din aprilie pe o linie descendenta, urmand traiectoria burselor externe, si s-a intors la nivelurile din ultimul trimestru din 2009, afectata de escaladarea crizei datoriilor suverane ale statelor din zona euro, dar si ale SUA.

„Nu ar trebui sa fim asa suparati pe evolutia pietei locale din acest an pentru ca situatia in lume, dar mai ales in regiune a fost mai grea. Austria, tara ce are o expunere mare in Europa de Est, este de departe cea mai afectata de pierderile pe care le-au suferit actiunile din cauza crizei datoriei publice”, a declarat pentru Mediafax Alexandru Constantinescu, trader la firma de brokeraj Swiss Capital.

Spre exemplu, indicele principal al bursei de la Viena a scazut cu aproximativ 35% din ianuarie, in timp ce indicele BET, al celor mai lichide zece actiuni de la BVB, a coborat cu 18%.

Scaderi mai mari decat ale pietei din Romania au mai inregistrat bursele din Cehia (-26%), Serbia (-23%), Polonia (-21%) si Ungaria (-19%). In acelasi timp, indicele pan-european Stox600 a coborat cu aproape 13%, iar indicele pietelor emergente din Europa a inregistrat un recul de aproape 19%.

Pe de alta parte, indicele American Dow Jones Industrial Average a avansat cu aproximativ 5%.

Brokerii cred ca [b]scaderile vor continua pana la mijlocul anului viitor[/b], dupa care nu exclud intrarea intr-o noua perioada de recuperare, care sa tina piata pe plus pana la finalul anului. Revenirea este conditionata insa de mai multi factori, precum solutionarea crizei datoriilor statelor din zona euro, de mentinerea prudentei fiscale in Romania si a succesului ofertelor prin care statul roman vrea sa vanda pachete de actiuni la unele companii.

Seful departamentului de cercetare piete de capital al BCR, Mihai Caruntu, estimeaza pentru anul viitor chiar un [b]castig de 10% – 15% pentru indicii bursieri[/b].

Datele fundamentale nu indica, momentan, o recesiune iminenta la nivel global, potrivit traderului de la Swiss Capital. Totusi, el nu exclude reintrarea unor tari din zona euro intr-o perioada relativ scurta de recesiune, care nu va afecta insa sever bursele.

„Daca ne reamintim, recesiunea din 2008-2009 a fost resimtita puternic pe burse in prima parte, atunci cand Lehman Brothers a dat faliment. Scaderile puternice ale PIB-ului in ultimul trimestru din 2008 si in primul trimestru din 2009 nu au mai avut un impact puternic asupra burselor, pentru ca investitorii anticipau datele proaste”, a explicat Constantinescu.

Estimand o revenire brusca precum cea din 2009 o parte dintre investitori s-au reorientat spre plasamentele speculative, pe termen scurt.

In partea a doua a anului unii investitori s-au retras din dorinta de a-si conserva banii intrucat volatilitatea ridicata si tensiunea in crestere marcau majoritatea pietelor, acestea inregistrand miscari bruste chiar in cursul unei sedinte, ca urmare a deciziilor politice si ale anunturilor agentiilor de rating.

Astfel, rulajul bursei a inceput sa scada, dupa ce la inceputul anului atingea niveluri comparabile cu cele din 2007, anul de varf al BVB.

Directorul de tranzactionare al Intercapital Invest, Mihai Muresian, spune ca [b]prudenta investitorilor este normala[/b] dupa ce in 2008- 2009 unele actiuni au inregistrat corectii de pana la 95%.

Desi listarea Fondului Proprietatea a captat atentia unor mari jucatori straini, acestia se pare ca s-au limitat sa cumpere doar aceasta actiune.

Brokerii cred ca o modalitate de a stimula interesul investitorilor straini pentru bursa din Romania ar putea fi succesul [b]ofertelor de vanzare pe care statul le-a programat[/b] la companii precum Petrom, Romgaz, Transelectrica, Transgaz si Tarom.

Cel mai important eveniment al anului viitor va fi listarea Romgaz, o oferta de aproximativ 300 milioane euro, sustine analistul BCR.

„Exista conditii sa se bucure de succes, chiar daca Guvernul va mai intarzia cativa ani in ceea ce priveste alinierea pretului gazului intern la pretul gazului din Rusia. Romgaz inregistreaza sistematic un profit net de peste 100 milioane euro, iar povestea convergentei va ajuta la vanzarea ofertei”, a explicat Caruntu.

Pe de alta parte, el crede ca ofertele de la Nuclearelectrica si Hidroelectrica sunt imposibil de lansat mai devreme de 2013, pentru ca profitabilitatea acestor companii este mult sub potentialul real din cauza practicilor „necomerciale” de vanzare de electricitate.

„Este necesar ca in 2012 Guvernul sa arate ca poate schimba ceva in practicile comerciale de pe piata de electricitate si cei doi producatori de electricitate sa inceapa sa vanda progresiv cantitati tot mai mari pe piata centralizata a contractelor bilaterale a OPCOM, la un pret de piata”, a continuat analistul.

Reintrarea economiei globale pe o noua traiectorie descendenta ar putea pune sub semnul intrebarii succesul ofertelor de vanzare, daca reprezentantii statului nu vor intelege ca trebuie sa stabileasca un pret pe care investitorii sa il accepte, spune brokerul de la Intercapital Invest.

„Investitorii vor fi extrem de retinuti sa investeasca banii intr-un moment in care economia se contracta. Pentru a putea fi finalizate cu success, aceste oferte trebuie adaptate conditiilor actuale ale pietei si sa nu existe asteptari nerealiste, iesite total din realitatea economica in care suntem”, a mai spus Muresian.

Pentru anul viitor, in scenariul unei reveniri a burselor externe, [b]brokerii mizeaza pe actiunile companiilor din sectorul financiar-bancar[/b], estimand ca recuperarea va fi la fel de rapida si ampla precum scaderile inregistrate.

Totodata, brokerii recomanda titlurile companiilor cu o imagine solida, cu rezultate bune si cu perspective de acordare a unor dividende mari in 2012, precum Petrom, Transgaz, Transelectrica sau Azomures.

„Este posibil sa vedem [b]miscari importante mai ales pe SIF-uri[/b], care au inceput sa atraga atentia investitorilor dupa majorarea pragului de detinere, dar si pentru dividende, dupa vanzarea pachetelor la BCR”, a comentat brokerul de la Intercapital Invest.

In plus, analistul BCR estimeaza ca actiunile SIF-urilor pot creste cu cel mult 20% – 30%, insa crede ca este putin probabil ca discount-urile dintre cotatiile bursiere si activele nete ale SIF-urilor sa scada sub 40%.

„Pentru ca discount-urile sa se reduca rezonabil sub 50%, SIF-urile trebuie sa devina mai credibile ca politica de plasamente, sa convinga investitorii ca au o politica investitionala realista. In plus, mentinerea politicii de dividende agresive ce a presupus ca incepand cu 2009 sa fie distribuite dividende finantate din vanzari de pachete de actiuni, in principal titluri BRD, va limita potentialul de crestere al pretului iar activele vor continua sa scada”, a explicat Caruntu.

El crede ca actiunile SIF-urilor vor fi mai atractive pentru investitorii pe termen scurt, in timp ce in cazul titlurilor Fondului Proprietatea jucatorii trebuie sa isi asume un orizont mai lung, de pana la doi ani, pentru a inregistra o crestere de peste 20%.

Un prim semnal privind posibila evolutiei a pietelor globale ar urma sa fie dat investitorilor chiar in ianuarie, cand Standard&Poor’s (S&P) ar putea anunta daca retrogradeaza ratingurile a 15 tari din zona euro.

Analistul BCR spune ca o posibila reducere a ratingurilor mai multor tari din zona euro nu va avea un impact semnificativ pe piete, deoarece investitorii deja au anticipat o astfel de situatie, iar preturile din prezent reflecta posibile retrogradari.

Si traderul de la Swiss Capital spune ca reducerea unor ratinguri nu va avea un impact semnificativ asupra pietelor, desi o astfel de decizie va duce la volatilitate.

„Este posibil sa mai avem parte de episoade de volatilitate generata de stirile ce vor mai aparea in legatura cu evolutia deficitelor bugetare si a datoriei publice ale statelor care au suferit un derapaj al acestor agregate si putem vedea noi reduceri de rating. Insa, dupa cum a spus si Mario Draghi, presedintele BCE, nu trebuie sa ne mai bazam atat de mult pe aceste agentii”, a adaugat Constantinescu.

Agentia Standard &Poor’s atribuie in prezent Romaniei un rating din categoria nerecomandata investitiilor, in timp ce celelalte doua mari agentii Fitch si Moody’s acorda calificative mai bune, care recomanda investitiile.

Intr-un raport recent, Moody’s arata ca ratingul Romaniei ar putea fi influentat pozitiv de mentinerea „prudentei fiscale” pe termen mediu, de accelerarea cresterii economice si de o mai buna absorbtie a fondurilor UE, insa mentiona ca exista riscuri semnificative generate de criza datoriilor de stat din zona euro.

Brokerii cred ca [b]ratingul Romaniei ar putea fi sub presiune[/b] daca Guvernul nu va reusi sa respecte tintele de consolidare fiscala si strategia de reforme structurale, sau daca deficitele externe vor creste.

„Efectele unei retrogradari se vor vedea atat prin intrarea intr-o zona de corectii a actiunilor, cat si printr-o crestere substantiala a costurilor de finantare. De asemenea, cel mai probabil, valoarea investitiilor va scadea substantial, iar acest lucru va avea efecte nocive asupra economiei”, a afirmat brokerul de la Intercapital Invest.

Pe de alta parte, traderul de la Swiss Capital aminteste ca impactul retrogradarii ratingului Romaniei in categoria „junk” a fost suportat de bursa locala si de leu in noiembrie 2008, cand criza financiara globala isi atingea apogeul si deja se prefigura recesiunea in maji multe tari.

„Suntem deja in categoria „junk”, nu cred ca mai conteaza atat de mult daca ne ducem si mai jos in aceasta directie”, a adaugat Constantinescu.

Analistul BCR Mihai Caruntu considera ca economia Romaniei poate ramane pe o crestere rezonabila daca creditul neguvernamental va continua sa avanseze, chiar si lent, iar exporturile nu vor inregistra un recul substantial, ca urmare a contractiei cererii din zona euro.

„Daca s-ar materializa macar partial obiectivele de atragere de fonduri europene, atunci Romania ar atrage capitaluri din afara comparabile cu cele dinainte de criza, ceea ce ar tine in viata economia nationala. Apetitul mai redus pentru risc al bancilor si numarul redus de proiecte viabile de investitii ce pot fi finantate prin credit pun presiune pe creditul neguvernamental in conditiile in care refinantarea liniilor de credit de la bancile straine ar putea fi mai delicata”, a conchis Caruntu.