Presedintele
Traian Basescu s-a lansat intr-o adevarat campanie de lobby pentru dezvoltarea
exploatarii miniere aurifere de la Rosia Montana. A dat mai multe interviuri, a
fost in zona si a “decretat” – Romania are nevoie de aur si dezvoltarea
proiectului minier de la Rosia Montana este extrem de importanta.
Toate
declaratiile presedintelui vin sa acrediteze ideea unui “interes national” in
cazul Rosia Montana. Coincidenta sau nu, Camera Deputatilor va dezbate, in
sesiunea din toamna, un proiect de lege care prevede posibilitatea exproprierii
in cazuri de interes public.
Unul dintre cei
mai cunoscuti avocati romani, Gheorghe Piperea, vice-presedinte al Uniunii
Nationale a Practicienilor in Insolventa din Romania, afirma ca proiectul prevede
ca expropierea terenurilor din zona destinata exploatarii miniere poate sa se
faca,
in numele Statului roman, de catre titularul licentei de explorare
si exploatare a minei.
Mai mult,
titularul licentei va avea dreptul, dupa exproprierea initiala, la o noua expropiere
pentru terenurile adiacente, daca se va fi dovedit necesar pentru dezvoltarea
proiectului minier. In plus, daca cineva contesta in justitie deciziile,
acestea se judeca in regim de urgenta, in maxim 7 zile.
[quote=Gheorghe Piperea, avocat]Poate ca ma
insel, dar proiectul pare a fi redactat in intregime de unele societati
comerciale (mai precis, de avocatii lor)[/quote]
Expunerea de
motive arata in esenta cam toate dificultatile judiciare intimpinate de aceste
societati in ultimii ani (avize de mediu si avize de urbanism anulate sau
invalidate in instanta, certificate de descarcare de sarcini arheologice si
exproprieri intirziate fata de planurile de afaceri initiale, lipsa de
finantare a autoritatilor centrale sau locale). Bineinteles, proiectul nu se
refera la aceste societati in concret, ci la orice potential titular al unei
licente de exploatare miniera.
“Similitudinile
sunt cel putin ciudate“, afirma Piperea. “Proiectul de lege in sine propune
eliminarea certificatului de urbanism, sau dupa caz, pastrarea acestuia doar cu
titlu informativ, de fotografie a locului, accelerarea avizelor de mediu si a
emiterii certificatului de descarcare de sarcina arhelologica, posibilitatea ca
toate sumele necesare acestor procedure sa fie avansate sau suportate, la
cerere, de catre titularul licentei“, a mai spus acesta.
[img=1967][/img]
Proiectul de lege
a fost initiat de doi parlamentari, unul din opozitie (Toni Grebla, senator
PSD, presedintele Comisiei juridice din Senat) si altul de la putere (Ioan
Ruset, senator PDL, presedintele PDL Gorj).
[quote=Proiectul
de lege 549/2009]Art. 10(2) Se declara de utilitate publica lucrarile miniere
pentru exploatarea substantelor minerale utile, care se executa in baza unei
licente de exploatare[/quote]
Dupa ce [url=http://www.cdep.ro/proiecte/2009/500/40/9/se549.pdf]a
trecut, practic fara nicio dezbatere, de Senat[/url], legea a ajuns, in
prezent, pe ordinea Camerei Deputatilor.
[url=http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.proiect?cam=2&idp=10585
]Puteti urmari proiectul in detaliu si parcursul legislativ aici[/url].
Interesant
este ca in numai 45 de zile, proiectul a fost avizat in regim de urgenta de Comisiile
Economica, Buget, Juridica, Industrii, Administratie Publica, Agricultura si Cultura.
Si [url=http://www.cdep.ro/proiecte/2009/500/40/9/pvg549bis.pdf]]Guvernul si-a
dat acordul[/url] chiar daca, initial, respinsese proiectul cu mai multe observatii
si recomandari de modificare.
Practic, prin avizul oferit, Executivul a dat “unda
verde” legii care va initia procedurile de expropriere.
[quote=Proiectul de lege 549/2009]Art. 21,
aliniatul 2: Prevederile legale existente la data acordarii licentei raman
valabile pe toata durata acesteia, cu exceptia aparitiei unor eventuale dispozitii
legale mai favorabile titularului[/quote]
Zona
Rosiei Montane este destul de populata, astfel, pentru a se realiza exploatarea
aurifera, proiectul implica stramutarea a 2.156 oameni (958 familii),
distrugerea sau reamplasarea a 10 biserici, 9 cimitire, distrugerea a numeroase
vestigii arheologice care se grupeaza intr-un ansamblu unic in Europa, apartinand
patrimoniului mondial, umplerea cu steril a unei intregi vai – Valea Corna, se
precizeaza [url=http://www.cdep.ro/pls/dic/site.page?id=591]intr-un document al
Camerei Deputatilor[/url].
RMGC are nevoie, pentru proiectul minier,
de o suprafata de 1258 hectare, din care mai mult de 1000 de hectare sunt
terenuri agricole private, precizeaza expertul Sorana Toma intr-un [url=http://www.rosiamontana.ro/img_upload/c77c3453789af5de5049783baaa35f31/raport_SoranaToma.pdf]raport
privind implicatiile proiectului Rosia Montana[/url]
[img=1994][/img]
[b]Pro si contra exproprierii[/b]
Un numar de aproximativ 125 de familii au
acceptat deja sa se mute. „In multe dintre cazuri insa, aceasta decizie a fost
luata datorita presiunilor puternice care s-au facut din partea Companiei
asupra localnicilor si datorita faptului ca au renuntat sa mai spere ca pot sa-si
pastreze gospodariile si bunurile”, se precizeaza in analiza de pe
site-ul Camerei Deputatilor.
In comuna Rosia Montana, un numar de
300 de familii (aproximativ 1200 de persoane), s-au grupat in Asociatia
Alburnus Maior, opunandu-se proiectului si refuzand sa isi vanda proprietatile.
Pe langa acestea, mai exista inca 5000 de persoane din zona, care sprijina
asociatia si care au semnat petitia prin care se opun proiectului.
Alburnus Maior nu se opune, in principiu, mineritului in sine, deoarece
vechimea activitatii miniere din Rosia Montana este de aproximativ 1871 de ani.
Membrii organizatiei se opun doar proiectului firmei Rosia Montana Gold Corporation.
Vezi detalii [url=http://www.rmgc.ro/proiectul-rosia-montana/comunitate/constructia-siteurilor-de-stramutare-viitor-sit-rosia-montana.html]aici[/url].
De la inceputul lansarii campaniei, in anul 2000, aproximativ 1700 de
persoane din regiune, care ar fi afectate in mod direct sau indirect de
proiect, au semnat petitii pentru anularea acestuia sau chiar au devenit
membri ai organizatiei.
„Dupa cum procesul de relocare si stramutare a dovedit, in pofida
acestei metode de reparatie, cele mai multe persoane care
au fost relocate se afla intr-o situatie mai grava”, a declarat expertul
Sorana Toma.
„Chiar daca RMGC propune anumite masuri in afara compensatiilor banesti,
acestea sunt insuficiente si ineficiente si singurul lor efect este de a
spori dependenta celor dezradacinati fata de proiectul minier. Compensarea este incapabila de a reconstrui modul de viata al populatie, cel de dinainte de relocare.
Chiar daca se iau masuri suplimentare, compensarea
nu va putea asigura standardul de viata promis de
investitori”, a mai spus Toma.
RMGC a anuntat,
oficial, ca spera
sa demareze productia cel tarziu in 2014, in conditiile in care a obtinut 10
din cele 12 aprobari de la Comitetul de Analiza
Tehnica al
proiectului.
Constructia minei ar putea dura 30 de luni de la pornirea lucrarilor, iar apoi
vor urma 16 ani de exploatare.
[b]Cat aur ascunde Rosia Montana[/b]
Rosia Montana reprezinta, de aproape doua milenii, un adevarat ‘El Dorado’
pentru cautatorii de aur. Primii care au scos aur si argint din Muncii Apuseni
au fost dacii, iar apoi romanii au transformat Alburnus Maior (vechiul nume al
localitatii) intr-o adevarata fabrica de bani. Dupa 2.000 de ani de exploatari
intensive, comoara de la Rosia Montana pare inepuizabila.
Potrivit studiilor geologice realizate de Rosia Montana Gold Corporation, firma
care a obtinut concesiunea zonei, in munte s-ar afla inca 314 tone de aur si
1.480 de tone de argint.
[img=1968][/img]
Din aceasta comoara, ar urma sa rezulte, dupa prelucrare, 7,9 milioane
de uncii de aur si 29 milioane de uncii de argint, in conditiile in care, potrivit declaratiilor
facute pentru DailyBusiness.ro de reprezentantii RMGC, in urma procesului
tehnologic se pierde 21% la aur si 40% la argint.
Ca in orice estimare de acest gen, datele sunt relative. Ar putea fi mai mult sau mai putin aur si
argint. Un studiu realizat de
Universitatea “1 Decembrie 1918” Alba Iulia estima in 2007 zacamintele de la Rosia Montana la
247,7 tone de aur si 898 de tone de argint.
Daca luam in calcul explozia pretului metalelor pretioase, comoara de la Rosia
Montana a ajuns sa valoreze, in prezent, aproape 14 miliarde de dolari, dupa ce, in urma cu patru ani, era
evaluata la 5 miliarde dolari.
Compania care dezvolta proiectul minier de
la Rosia Montana, este controlata de firma canadiana Gabriel Resources, care
detine 80,46% din capitalul social, in timp ce statul roman controleaza 19,31%
din actiuni, prin firma Minvest Deva, iar alti actionari cumuleaza 0,23% din
titluri.
Cititi si analiza DailyBusiness.ro [url=https://www.dailybusiness.ro/stiri-companii/de-ce-face-basescu-lobby-pentru-rosia-montana-67087/]De
ce face Basescu lobby pentru Rosia Montana?[/url]