Potrivit materialului realizat de Centrul de Cercetari Financiare si Monetare Victor Slavescu din cadrul INCE – Academia Romana, una dintre masurile ce ar putea impulsiona relansarea economica o reprezinta ”preluarea la datoria publica interna a restantelor la creditele bancare pentru nevoi personale dedicate cumpararii/constructiei/modernizarii locuintelor si achizitionarii de bunuri de folosinta indelungata, care sunt mai mici de 3.000 euro, in scopul cresterii venitului disponibil la nivelul populatiei”.
Pe de alta parte, cercetatorii de la Academia Romana mai propun ”cresterea cu 30% a salariului minim brut lunar pe economie garantat in plata. In opinia acestora, ”prin aceasta masura nu creste masa monetara din economie, intrucat cresterea salariului minim brut lunar pe economie garantat in plata nu va depasi suplimentul de salarii efectiv platite in acest moment la negru”.
Academia romana mai propune reducerea cu 40% a ratei contributiilor sociale (de asigurari sociale de stat, de asigurari de sanatate, de asigurari de somaj) datorate de angajator si deducerea fiscala a 40% din volumul cheltuielilor salariale brute efectuate de angajator pentru somerii angajati sau reangajati care-si mentin calitatea de angajati cel putin 9 luni pe an.
La capitolul deduceri fiscale, academicienii propun si instituirea unor deduceri de 10% din valoarea de achizitie a bunurilor alimentare si a serviciilor personale, probata cu chitanta fiscala, si de 15% din valoarea de achizitie a bunurilor si serviciilor de renovare/modernizare a locuintelor.
Investitiile fara efect multiplicator trebuie intrerupte
Centrul de Cercetari Financiare si Monetare Victor Slavescu din cadrul INCE – Academia Romana propune, pe de alta parte, tot ca masura anti-criza, intreruperea finantarii, pe perioada 2010-2011, a investitiilor publice care nu au efect de antrenare in economia reala si a celor care nu pot fi finalizate in anii mentionati.
De asemenea, academicienii mai solicita suspendarea, pe o perioada de sase luni, a finantarii investitiilor incepute cu mai mult de 10 ani in urma si cu efect previzibil multiplicator minor in economia reala, iar, in baza unei analize de oportunitate, renuntarea la unele dintre acestea.
In plus, Academia mai solicita reducerea cu 35% a achizitiilor publice de bunuri si servicii, pe perioada 2010-2011.
Pentru a combate evaziunea fiscala, Academia Romana propune ”reproiectarea procedurilor si sistemelor de control fiscal si financiar, inclusiv prin proiectarea semnalelor pentru controlul potential in locul desfasurarii controlului efectiv, identificarea de solutii de fiscalizare a unor domenii din constructii, agricultura si din randul profesiilor liberale care, in prezent, sunt necontabilizate sau se sustrag de la inregistrare, introducerea impozitarii veniturilor anuale (banesti sau in natura) obtinute din comercializarea produselor agro-alimentare sau din activitatile de tip salarial desfasurate in societatile sau asociatiile agricole, impozitarea veniturilor anuale obtinute din activitatea de constructii si crearea unei agentii specializate in domeniul impresariatului artistic care sa controleze activitatile din domeniul profesiilor liberale care actualmente se sustrag de la inregistrarea contabila a veniturilor obtinute.
Intregul pachet de masuri anti-criza propus de Academia Romana poate fi citit in documentul ce insoteste acest material.
Guvernul trebuie redus la 10 ministere
Pentru a pune in practica masurile anti-criza, Romania ar avea nevoie de un guvern mai suplu, format din numai 10 ministere, considera academicienii.
Acestia propun si o structura concreta a cabinetului reformat. Ministerul Economiei ar urma sa includa si activitatea actualului minister al Transporturilor, Ministerul Justitiei ar trebuia sa preia activitatea Ministerului Administratiei Publice si Afacerilor Interne, iar actualele ministere ale Dezvoltarii Regionale si Turismului si Comunicatiilor si Societatii Informationale ar urma sa fie comasate in cadrul unui minister al Integrarii si Afacerilor Europene.
Pe de alta parte, Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale si cel al Mediului ar urma sa fuzioneze in cadrul unui minister al Agriculturii, Mediului Natural si Dezvoltarii Rurale.
Ministerele Educatiei si Culturii ar trebui sa isi comaseze activitatea in cadrul unui nou minister al Culturii, Educatiei, Cercetarii si Tineretului, iar Ministerul Afacerilor Sociale ar urma sa preia structura actuala a ministerelor Muncii si Sanatatii.
Ministerele Finantelor, Afacerilor Externe si Justitie ar urma sa functioneze in structura actuala.