Rompetrol are de achitat suma provenita din atingerea termenului la emisiunea de obligatiuni din 2003, care a fost initiata pentru acoperirea datoriilor de atunci. Propunerea grupului Rompetrol facuta statului a fost transformarea obligatiunilor in actiuni la Rompetrol Rafinare Constanta (BVB: RRC), solutie contestata de Ministerul de Finante. Suma se ridica la circa 500 milioane euro.
Pentru a inchide cazul, kazahii agreeaza efectuarea platii catre stat. Intrebarea pe care si-o pun acum este de unde vor proveni banii. Fie din casieria Rompetrol, fie printr-o infuzie de capital de la compania-mama KazMunai Gas, fie printr-un imprumut. Potrivit declaratiei lui Tolegen Bozjanov, solutia va fi un imprumut.
Nu se stie ce forma va lua acel imprumut, sunt in prezent luate in calcul doua variante: o emisiune de obligatiuni, sau un credit.
Solutia creditului ar fi una mai simpla, deoarece banii incasati de la banca (sau printr-un imprumut sindicalizat de la mai multe banci) vor intra la bugetul de stat al Romaniei. Ceea ar conta este daca va fi contractat de la banci romanesti sau din alte tari.
Solutia obligatiunilor nu este noua, deoarece banii obtinuti de pe urma emiterii de obligatiuni vor fi utilizati pentru a achita obligatiunile de la alta emisiune, aflata la maturizare. Practic, pentru debitor situatia este cea mai favorabila, deoarece imprumutul se rostogoleste pentru inca niste ani (pana la maturizarea noii emisiuni). Sigur, intre timp se vor plati doar dobanzile. Ceeea ce conteaza si aici este piata pe care vor fi lansate aceste obligatiuni si mai ales de catre ce companie.
Fie KazMunai Gas va avea propria sa emisiune de obligatiuni, fie acest pas va fi facut de Rompetrol. Din cate a spus Bozjanov, emisiunea ar urma sa fie facuta de Rompetrol. Dar unde vor fi lansate aceste obligatiuni? Pe bursa de la Bucuresti sau pe piete internationale? Vor fi obligatiuni in lei sau in alta moneda? Cum se va stabili dobanda?
„Daca statul roman a incheiat o tranzactie defavorabila cand a privatizat rafinaria, acum nu mai este nimic de facut. Daca o sa o tot tina asa, atunci de ce sa se mai incurce? Ar putea mai bine sa nu mai plateasca datoria de loc, probabil nu vor pati nimic „, a spus analistul Ilie Serbanescu, pentru DailyBusiness.ro.
„Buni de plata sunt cei care au semnat acest contract din partea statului roman. Kazahii au gasit o solutie care sa fie favorabila lor”, a adaugat Serbanescu.
Diferentele dintre credit si emisiunea de obligatiuni
In ambele cazuri, debitorul incaseaza o suma de la creditor (sau creditori) pe care o inapoiaza apoi alaturi de dobanda.
Creditul – pe durata derularii creditului, debitorul da atat o parte din principal (suma imprumutata) cat si dobanda.
Obligatiuni – pe durata de viata a emisiunii (pana la maturizare), emitentul da doar dobanda. Principalul (suma imprumutata) se plateste la final. Exista si obligatiuni asemenatoare cu creditul, in care emitentul da odata cu dobanda si o parte din principal. Practic, acest tip de obligatiuni este la plata identica cu creditul.
Diferenta intre cele doua variante sta in faptul ca suma imprumutata prin obligatiuni poate fi sparta in mai multa bucati (obligatiuni), care pot fi vandute pe bursa. Astfel, fiecare investitor ce cumpara o obligatiune stie ca va incasa constant dobanda aferenta valorii scrise pe acea obligatiune iar la maturizare va incasa suma respectiva.
In schimb, creditul este mai dificil de externalizat de catre banca. Cea mai cunoscuta posibilitate in care banca externalizeaza creditul este in caz de neplata, cand creditul este cumparat (de regula la jumatate de pret) de recuperatori.