Un rege pentru Romania? Ce avantaje ar aduce reinstaurarea monarhiei

La nunta printului William al Marii Britanii cu Kate Middleton va participa si Familia Regala a Romaniei. Astfel, romanii vor fi conectati la cel mai mediatizat eveniment al planetei din ziua de vineri, 29 aprilie 2011.

Este Casa Regala doar un element de decor, de care ne amintim numai in astfel de ocazii, sau o institutie care poate juca un rol important in evolutia economica a tarii?

Familia regala este pregatita sa se intoarca la putere, in orice moment. O spune cat se poate de clar principesa Margareta, intr-un interviu acordat pentru Adevarul.

„Noi nu putem impune un sistem, dar suntem aici, avem si o viziune pe 30 de ani, am vrut sa ne bazam pe radacinile noastre si sa mergem spre viitor cu un plan mai mare de patru ani, cum sunt cele ale politicienilor”, afirma reprezentantul Casei Regale, care afirma ca, pentru ca Romania sa se dezvolte economic si social, are nevoie de „viziune, continuitate, loialitate”.

Daca monarhia ar fi reinstaurata, regele Mihai si-ar reintra in drepturile pierdute la 30 decembrie 1947, cand a fost silit sa abdice, iar principesa Margareta ar deveni mostenitoarea tronului. Aceasta, in baza unui document regal emis in 2007, care a abolit Legea Salica din 1866, potrivit careia femeile nu puteau urca pe tronul Romaniei.

Argumente pro si contra

Am avea de castigat din reinstaurarea monarhiei? Exista, bineinteles, argumente pro si contra. Suporterii ideii afirma ca monarhia ar readuce tarii prestigiul pierdut, recunoasterea valorilor si un plus de mandrie nationala.

Am avea un factor de stabilitate politica si neutralitate absoluta, in conditiile in care monarhul este mai presus de partidele politice si nu este propulsat de nici unul dintre ele. In concluzie, ar recladi increderea investitorilor in Romania, fapt care ar duce la atragerea de investitii straine.
[img=1439][/img]
Acestia au realizat o petitie online care isi propune schimbarea formei de stat din republica in monarhie.

Constestatarii afirma ca marea problema o reprezinta faptul ca nu avem o traditie monarhica suficient de puternica, astfel ca, in mentalul colectiv, regele este asociat cu dictatura. In plus, reinstaurarea monarhiei nu ar face altceva decat sa puna clientela regala in locul celei politice.

Pe de alta parte, rolul monarhului ar fi unul limitat, mai mult reprezentativ, astfel ca n-ar avea mare influenta in societate. Contestatarii mai afirma ca, pana la urma, republica parlamentara reflecta vointa constitutionala a electoratului roman si ca monarhia este depasita de vremuri ca forma de organizare statala.

In randul suporterilor declarati ai monarhiei se afla si unii politicieni. Printre cei mai cunoscuti sunt Crin Antonescu, presedintele PNL, si Gheorghe Ciuhandu, presedintele PNTCD, care a propus, recent, chiar un referendum pentru reistaurarea monarhiei drept solutie pentru a curata scena politica.

Liderul liberal a declarat, recent, potrivit Gandul, ca „monarhia poate fi un proiect” daca exista „imaginatie si curaj”.

Vorbind in calitate de profesor de istorie, Antonescu a continuat amintind ca „monarhia e cam toata cartea de istorie a Romaniei” si s-a aratat convins ca „dupa 20 de ani de aventuri nefaste ale prezidentialismului in Romania, „Regele si Patria” ne dau coeziune si forta”.

La randul sau, Gheorghe Ciuhandu afirma ca „Romania a ajuns, astazi, intr-o criza morala si economica fara precedent. Lipsa de incredere a oamenilor in institutiile Statului, in dreptate si in justitie este din ce in ce mai mare, cu fiecare zi ce trece. Republica se dovedeste a fi incapabila sa readuca Romania la statutul european pe care l-a avut pana in 1947 „, a declarat presedintele PNTCD.

Poate cel mai cunoscut contestatar ai ideii reinstaurarii monarhiei a fost fostul presedinte Ion Iliescu. Acesta a declarat, de-a lungul anilor, ca sistemul republican este cel care ofera romanilor dreptul de a decide cine sa ii conduca si ca reinstaurarea monarhiei nu ar aduce decat costuri suplimentare statului roman.

Ce spun datele istorice

„Intr-o tara care a avut radacinile in monarhie, e bine sa ne bazam pe radacinile noastre, sa nu inventam roata din nou „, afirma principesa Margareta.

Ce a adus, de fapt, monarhia Romaniei? Daca inainte de Revolutie, contributia regalitatii la dezvoltarea Romaniei a fost in mod intentionat stearsa din cartile de istorie, dupa 1989 au inceput sa apara, treptat, date care arata ca, in acei ani, Romania a reprezentat un model de crestere economica pentru intreaga lume.

Intr-o perioada in care nu existau notiuni despre produs intern brut, deficit bugetar sau comercial, sunt putine datele care prezinta evolutia economica din acele vremuri dincolo de cele vizibile cu ochiul liber, de la explozia sectorului constructiilor, fie ca vorbim de drumuri, cale ferata, porturi si alte elemente de infrastructura, si de explozia numarului de firme.
[img=1438][/img]

Au existat insa economisti precum Angus Maddison, Paul Bairoch sau Colin Clark, care au incercat sa reconstituie aceste date. Potrivit unei analize prezentate de Saptamana Financiara, conform lui Maddison, in 1870 Romania avea cel mai mic produs intern brut (PIB) pe cap de locuitor din regiune, de 861 de dolari/locuitor (dolari „internationali” 1990), care ne ne plasa in urma Greciei (996), a Serbiei (934) sau Portugaliei (926). Patru decenii si ceva mai tarziu, in 1913, Romania urcase la 1.378 de dolari, reusind sa surclaseze atat Grecia (1.255), cat si Portugalia (1.244) ori Serbia (1.152).

Iar potrivit unei alte evaluari, de aceasta data a lui Bairoch, Romania se gasea in 1870 in urma Poloniei, pe care reuseste sa o depaseasca insa in 1910. Bairoch, la fel ca Maddison, certifica instalarea economiei romanesti in fata celei portugheze. Daca in 1870 PIB-ul nostru pe locuitor era de 19,2% din cel al Marii Britanii, fata de 35,3% in Portugalia, in 1910 noi avansam la 28,8%, iar ei isi maresc decalajul la 27,6%.

Evolutia economica spectaculoasa din perioada interbelica a venit pe fondul unei politici de sustinere a mediului de afaceri romanesc si, in general, a elitelor.

Statul, prin Banca Nationala, a sustinut progresul economic prin intermediul unei politici de credite cu dobanzi reduse. Relevanta a fost politica „Prin noi insine”, care a sustinut dezvoltarea capitalului romanesc.

Eugeniu Carada: „Criza financiara provine din lipsa spiritului”

Relevante, din acest punct de vedere, sunt opiniile fostului director al Bancii Nationale Eugeniu Carada, din 1867, opinii care isi dovedesc si acum actualitatea.

„Criza noastra financiara nu provine atat din lipsa resurselor, cat din lipsa spiritului unei adevarate economii in bugetul cheltuielilor noastre, din reaua si nedreapta noastra sistema de impozite, din legile vicioase de perceptiune, din neorganizarea institutelor de credit , din care cauza comertul si industria tarii sunt in decadere”, afirma Carada.
[img=1440][/img]

„Vom imbunatati finantele noastre, mai cu deosebire indata ce vom organiza creditul prin banci agricole si comerciale, care sa ridice comertul, industria, agricultura; sa redea viata prin stimularea si inlesnirea tranzactiilor private, precum si a lucrarilor publice ale Statului si ale judetelor”, mai spunea cel considerat parintele sistemului bancar romanesc.

El aducea si argumente pentru a-si sustine ideile. „Fara un comert, fara o industrie prospera, un stat nu poate inainta; fara cai de comunicare si institute de credit , acelea nu pot prospera”, sublinia fostul sef al Bancii Nationale.

„A constitui dar creditul, a completa sistema noastra de sosele este mijlocul cel mai bun de a inlesni producerea, de a efteni exportarea productelor noastre. Cu acest mod de viata dat agriculturii si industriei noastre, vom mari avutia particulara si prin aceasta chiar vom inmulti si resursele tezaurului public”, mai afirma Eugeniu Carada.