CE recomanda Romaniei finalizarea acordului cu UE si FMI. Vezi toate propunerile

De asemenea, executivul comunitar –
care i-a propus Consiliului UE sa aprobe incetarea procedurii de
deficit excesiv pentru Romania, precum si pentru Italia, Ungaria,
Letonia si Lituania – a recomandat tarii noastre sa-si amelioreze
sistemul de colectare a impozitelor prin aplicarea unei
strategii cuprinzatoare de asigurare a conformitatii fiscale si sa
combata munca nedeclarata.

Romania ar trebui sa continue
reformele in sistemul sanatatii pentru a spori eficienta,
calitatea si accesibilitatea acestuia, in special pentru persoanele
defavorizate si pentru comunitatile indepartate si izolate si sa
reduca recurgerea la spitalizarea excesiva a pacientilor.

Tarii
noastre i se mai recomanda sa asigure o mai buna participare pe piata
muncii si sa sporeasca capacitatea de insertie profesionala si
productivitatea fortei de munca prin revizuirea si consolidarea
politicilor active in domeniul pietei fortei de munca, prin
asigurarea de servicii de formare si indrumare individualizate si
prin promovarea invatarii pe tot parcursul vietii. in plus, este
necesar sa finalizeze reforma serviciilor de asistenta sociala prin
adoptarea legislatiei relevante si prin combinarea sistematica a
acesteia cu masuri de activare si sa asigure aplicarea pe teren a
Strategiei nationale de integrare a romilor.

In privinta
sistemului de invatamant, CE recomanda accelerarea reformei,
inclusiv prin consolidarea capacitatii administrative atat la nivel
central, cat si la nivel local, evaluarea impactului reformelor,
accelerarea reformelor in domeniul invatamantului profesional si al
formarii si aplicarea unei strategii nationale cu privire la
fenomenul parasirii timpurii a scolii.

O alta recomandare
adresata Romaniei este consolidarea guvernantei si a calitatii
institutiilor si a administratiei publice, in special prin
imbunatatirea capacitatii de planificare strategica si bugetara, prin
sporirea profesionalismului functionarilor publici printr-o mai buna
gestionare a resurselor umane si prin intarirea mecanismelor de
coordonare intre diferitele niveluri de guvernare.

Romaniei i
se mai recomanda sa-si amelioreze si simplifice mediul de afaceri,
in special prin reducerea sarcinii administrative pentru IMM-uri si
prin punerea in aplicare a unei strategii coerente in materie de
e-guvernare si sa faciliteze si diversifice accesul IMM-urilor la
finantare, informeaza Agerpres.

Documentul adoptat miercuri de
CE aminteste ca, la 30 aprilie 2013, Romania si-a prezentat Programul
de convergenta pentru perioada 2012-2016 si Programul national de
reforma pentru 2013, iar pentru a se tine seama de legaturile dintre
cele doua programe, acestea au fost evaluate in acelasi timp de
executivul UE.

Pe baza evaluarii, Consiliul considera ca
scenariul macroeconomic care sta la baza previziunilor bugetare din
program este plauzibil si coerent cu evaluarea facuta de Comisia
Europeana in ultimele sale previziuni. Datorita eforturilor
substantiale de consolidare pe care le-a depus si in conformitate cu
recomandarea Consiliului, Romania si-a redus in 2012 deficitul public
pana sub pragul de 3%.

Potrivit aceleiasi evaluari,
principalele riscuri pentru Programul de convergenta sunt legate de
aplicarea unor eventuale corectii financiare suplimentare referitoare
la absorbtia fondurilor UE sau de finantarea din bugetul
national a proiectelor prioritare, de acumularea de noi arierate, in
special la nivelul administratiilor locale, si de progresele limitate
inregistrate in ceea ce priveste restructurarea intreprinderilor
detinute de stat.

Datoria publica a Romaniei continua sa
fie relativ scazuta, reprezentand anul trecut 37,8% din PIB. Se
a.teapta ca nivelul datoriei publice sa creasca pana la 38,6% in
2014, mentinandu-se insa sub plafonul de 60% din PIB pe durata de
derulare a programului.

O provocare majora pentru sistemul
fiscal al Romaniei este nivelul redus de conformitate fiscala,
in special in ceea ce priveste TVA si impozitarea veniturilor
salariale. Nivelul taxelor de mediu este sub media Uniunii Europene.
Datoria publica a Romaniei este in continuare scazuta, reprezentand
in 2011 un nivel de 34,7 % din PIB. Se asteapta ca nivelul datoriei
publice sa ajunga la 38% in 2014, mentinandu-se insa sub plafonul de
60% din PIB. Cu toate ca Romania nu risca sa fie supusa presiunilor
bugetare pe termen scurt sau mediu, pe termen lung este expusa unui
risc de intensitate medie ca urmare a cheltuielilor legate de
imbatranirea popula.iei.

Exista preocupari cu privire la
sustenabilitatea si adecvarea sistemului de pensii, avand in
vedere procentul scazut al contribuabililor care sunt activi pe piata
muncii fata de procentul persoanelor care beneficiaza de drepturi de
pensie. Romania este in prezent unul dintre cele doua state membre
care nu a luat inca nicio decizie in sensul egalizarii varstei de
pensionare pentru femei si pentru barbati si in care rata de
ocupare a lucratorilor varstnici (41,4 % in 2012) este considerabil
mai mica decat media UE.

Sectorul sanatatii din Romania se
caracterizeaza prin inegalitati importante din punctul de vedere al
accesului la servicii si al calitatii acestora, inegalitati datorate,
printre altele, si utilizarii ineficiente a resurselor si gestionarii
defectuoase. Au fost demarate reforme pentru imbunatatirea eficientei
sistemului de sanatate, dar sunt necesare in continuare eforturi
sustinute in acest sens.

Productivitatea fortei de munca a
Romaniei este, in continuare, printre cele mai scazute din UE.
Calitatea serviciilor de activare profesionala in sectorul public, de
cautare a unui loc de munca si de reorientare profesionala este, in
continuare, relativ scazuta. Capacitatea administrativa redusa nu
permite formularea eficienta de politici active in domeniul pietei
fortei de munca prin furnizarea de servicii personalizate de
calitate, asa cum nu permite nici o mai buna integrare a politicilor
active si pasive in domeniul pietei fortei de munca.

Ratele
de ocupare si de activitate in randul tinerilor au fost in 2012
printre cele mai scazute din UE (23,9 % si, respectiv, 30,9 %), in
timp ce rata somajului in randul tinerilor a fost ridicata,
situandu-se la 22,7 % in 2012. In Romania, procentul tinerilor care
nu sunt incadrati profesional si nici nu urmeaza vreun program
educational sau de formare este ridicat si in crestere (16,8% in
2012).

Capacitatea administrativa insuficienta este o sursa
principala de preocupare pentru Romania. Administratia publica se
caracterizeaza printr-un cadru juridic incoerent, prin recurgerea
frecventa la ordonante de urgenta, printr-un nivel scazut de
cooperare interministeriala si printr-o birocratie excesiva.
Eficienta acesteia este, de asemenea, subminata de o carenta a
competentelor, de lipsa transparentei in ceea ce priveste recrutarea
personalului si de o rata ridicata de rotatie a personalului de
conducere.

Slaba capacitate administrativa se reflecta in
rata scazuta de absorbtie a fondurilor UE. Obiectivul de absorbtie
convenit pentru sfarsitul anului 2012 in cadrul programului de
asistenta financiara al UE nu a fost atins, existand un decalaj
considerabil fata de acesta. La sfarsitul anului 2012, absorbtia
cumulativa era de 5,53 miliarde euro sau 20,2% din totalul fondurilor
structurale, de coeziune si agricole disponibile, adica cu 2,47
miliarde euro mai putin decat obiectivul stabilit in cadrul
programului pentru sfarsitul anului 2012, care era de 8 miliarde
euro.

Rata de absorbtie a fondurilor
structurale si de coeziune este si mai scazuta, fiind de 13% la
sfarsitul lunii martie 2013. In cea mai mare parte a celei de a doua
jumatati a anului 2012, nivelul de absorbtie a fondurilor UE a
stagnat, dupa ce auditorii nationali si europeni au identificat o
serie de deficiente la nivelul sistemelor de gestiune si de control
si in ceea ce priveste achizitiile publice. Exista un risc
semnificativ ca o parte substantiala din fondurile structurale si de
coeziune sa fie dezangajate in 2013.

Romania se confrunta cu
o serie de dificultati in ceea ce priveste competitivitatea
economica, productivitatea in sectorul industrial si al serviciilor
ramanand scazuta. Principalele probleme sunt un mediu de afaceri slab
dezvoltat si o sustinere insuficienta a cercetarii si dezvoltarii.
imbunatatirile aduse mediului de afaceri ar trebui integrate intr-o
strategie mai larga si coerenta de e-guvernare, care sa promoveze o
cultura administrativa a transparentei si a securitatii juridice si
sa furnizeze servicii online mai bune pentru public.

Romania ar trebui, de asemenea, sa
depuna eforturi pentru a facilita accesul IMM-urilor la finantare
si pentru a reduce sarcina administrativa care le revine acestora.

Citeste si:
Cat
trebuie sa achite Romania in acest an catre creditorii
internationali
FMI
prelungeste cu 3 luni imprumutul pentru Romania