- 
English
 - 
en
Romanian
 - 
ro
Finante-Banci

Cum au dejucat Boc si fumatorul inrait planurile lui Isarescu in 2009

27 Jan, 00:01 • gecad.net
Ratarea tintei de inflatie in 2009, pentru al treilea an la rand, a fost efectul unei politici fiscale total necorelate cu cea dusa de banca centrala, dar si a faptului ca, in acest an de criza, inflatia si-a pierdut cateodata statutul de obiectiv privilegiat al BNR, in fata altor indicatori la fel de importanti, potrivit declaratiilor facute ieri de membrii bancii centrale in cadrul unui seminar.
Cum au dejucat Boc si fumatorul inrait planurile lui Isarescu in 2009

Tutunul a dat lovitura de gratie tintei de inflatie in 2009

. Fara aportul cresterii preturilor la tutun, in special din cauza accizelor, Romania ar fi putut raporta o crestere de preturi de 2,8% si nu de 4,7%, cum a fost la final de an. Rezultatul ar fi fost mult sub tinta stabilita de BNR, de 3,5%, plus minus un punct procentual si un record absolut al ultimilor ani, cand indicele s-a plasat peste targetul fixat de BNR.

In mod normal, cresterile de accize ar fi trebui contracarate de BNR prin mecanisme de piata, asa incat inflatia sa reuseasca totusi sa se inscrie in target. Insa, a declarat Mugur Isarescu, guvernatorul bancii centrale, lucrurile ar fi stat astfel daca atingerea tintei ar fi fost luata in calcul si de deciziile administrative ale guvenului Boc, ceea ce nu s-a intamplat anul trecut.

Guvernul a devansat pentru 2009 calendarul de majorare a accizelor la tutun, care initial fusese programat pentru 2010. „Cand decizia administrativa este luata in a doua jumatate a anului, efectul pe care il poate avea politica monetara, care sta in puterea BNR, asupra preturilor, este foarte redus”, a spus Isarescu.

Apoi, ponderea tigarilor in cosul de consum, desi de doar 4,6%, s-a dovedit totusi prea mare luand in calcul ca a influentat serios valoarea finala a indicelui total si a crescut substantial pretul pentru intregul cos. Prin urmare, se poate considera ca si comportamentul de consum al romanului a fost un inamic al tintei BNR in 2009.

Dand o definitie „romanului inflationist”, Adrian Vasilescu, consilierul bancii centrale, a declarat in cadrul seminarului ca acesta „fumeaza mult, conduce masina (preturile la combustibili fiind un alt factor care a condus la cresterea inflatiei n.r.) si sufera de boli costisitoare (apropo de evolutia preturilor la medicamente)”.

In plus, tinta a fost ratata si pentru ca influenta pe care BNR o are asupra anumitor categorii de preturi, in special a celor administrate (utilitati) si volatile (legume si fructe), este destul de redusa. Cu alte cuvinte, oricat ar fi umblat BNR la dobanzi si la curs, preturile la aceste tipuri de produse nu puteau fi influentate. Subventiile ar putea fi deci catalogate drept o alta lovitura primita de BNR din partea guvernului Boc.

Astfel, a aratat Napoleon Pop, membru al CA al BNR, desi a fost criza, ceea ce implica un consum scazut, care ar trebui sa atraga dupa sine scaderea tarifelor, preturile la lemne, de exemplu, au crescut cu 6%, pentru ca statul a acordat subventii care au incurajat consumul.

In plus, in afara guvernantilor, vina pentru ratarea tintei ar trebui atribuita si structurii cosului de consum, care nu mai reda de mult timp realitatea pietei locale. Astfel, potrivit lui Eugen Radulescu, consilier in cadrul BNR, cosul de consum in functie de care se calculeaza inflatia este actualizat foarte rar, iar in ultimul timp nu mai reflecta comportamentul de consum al romanilor.

„In 1990, consumul de carne era foarte mic, raportat cu perioada de acum, de exemplu”, a spus Radulescu, sugerand ca o actualizare a cosului de consum ar fi putut genera o cu totul alta valoare a indicelui, iar sansele de atingere a tintei ar creste.

Pot fi considerati insa guvernantii si romanii viciosi singurii vinovati de ratarea tintei? Probabil ca decuplarea politicii fiscale de cea monetara este motivul principal pentru care BNR nu si-a atins tinta in 2009. Insa guvernatorul Isarescu a admis ca de multe ori, in 2009, urmarirea cu orice pret a inflatiei de catre BNR, prin mecanismele pe care le are la dispozitie, ar fi deteriorat alti parametri, la fel de importanti.

Unul dintre acesti parametri este deficitul comercial. Astfel, a spus guvernatorul, obiectivul BNR este stabilitatea preturilor, dar si reducerea deficitului de cont curent. „Daca leul nu se deprecia atat de mult, atunci nici deficitul nu scadea asa tare. Insa cresterea cursului a dus automat la aprinderea inflatiei. Atunci cand tintim inflatia ne uitam indirect si la alte cifre, care redau dezechilibrele externe”, a spus Isarescu.

Este adevarat, a spus Isarescu, ca atunci cand atingi tinta de inflatie castigi credibilitatea pietei, dar exista un mix de consecinte pe care trebuie sa le urmaresti si e nevoie de sustenabilitatea inflatiei in timp. Ce concluzie poate iesi de aici? O posibila veste buna, si anume ca, in ciuda faptului ca am ratat inflatia anul trecut, totusi au fost asezate bazele pentru atingerea tintei in 2010 si anii urmatori. Cealalta parte a monedei este amenintarea venita dinspre stat si nevoia sa de bani la buget, care s-ar putea traduce in taxe crescute, deci in cresteri de preturi.

Mugur Isarescu a fost decorat ieri de catre presedintele Basescu, primind Ordinul National „Steaua Romaniei” in grad de Colan, guvernatorul BNR fiind cel de-al treilea roman decorat cu cea mai inalta distinctie a statului, dupa George Emil Palade si Patriarhul Teoctist. Basescu a declarat ca BNR a reusit sa compenseze multe masuri nesabuite ale guvernelor Romaniei.

Tinta de inflatie pentru 2009 a fost de 3,5%, plus minus un punct procentual, iar nivelul indicelui la finalul anului a fost de 4,74%.

Romania are ca tinta adoptarea euro in 2014-2015, iar unul din criteriile de Maastricht pe care tara trebuie sa le indeplineasca pentru a trece la moneda unica este stabilitatea preturilor. Mai precis, nivelul inflatiei trebuie sa fie cu cel mult 1,5 puncte procentuale mai mare decat cel din statele din zona euro cu cele mai bune performante din punct de vedere al evolutiei preturilor. In 2009, inflatia din Romania a depasit cu peste 5,6% aceasta medie.