Noile propuneri vin sa raspunda
ingrijorarilor legate de provizionarea insuficienta si cu intarziere
a pierderilor din deprecierea creditelor si sunt de natura sa
accelereze recunoasterea acestor pierderi. Astfel, provizioanele
constituite vor acoperi atat pierderile deja suportate, cum este
cazul in prezent, cat si o parte a pierderilor asteptate in viitor.
„Noile propuneri
aduc o modificare semnificativa a modelului de provizionare si este
de asteptat sa produca un [b]impact semnificativ la nivelul bancilor
si altor institutii financiare[/b]”, spune Serban Toader, senior
partner al KPMG in Romania.
Contabilizarea pierderilor din
depreciere a fost un subiect intens dezbatut de organismele de
reglementare de ambele parti ale Atlanticului. In mod regretabil,
IASB si FASB (Consiliul pentru Standarde de Contabilitate Financiara
din Statele Unite) au renuntat anul trecut la angajamentul initial de
elabora propuneri comune cu privire la contabilizarea pierderilor din
deprecierea activelor financiare. In decembrie 2012, FASB a publicat
propriile propuneri, care difera in anumite aspecte esentiale de cele
emise de IASB.
Propunerile formulate de IASB introduc
o noua metodologie de recunoastere a pierderilor din depreciere,
bazata pe pierderile asteptate, pentru a reflecta deteriorarea
calitatii activelor financiare precum portofoliile de credite.
Modelul propus presupune [b]inregistrarea de provizioane pentru
acoperirea pierderilor asteptate[/b] pana la scadenta finala pentru
activele financiare al caror risc de credit a crescut semnificativ
fata de momentul initial, precum si a pierderilor asteptate in
urmatoarele 12 luni pentru celelalte active financiare.
“Evaluarea
pierderilor din depreciere este o arta mai degraba decat o stiinta,
presupunand formularea unor rationamente dificile pentru a stabili
daca sumele imprumutate vor fi rambursate conform scadentarului, si
daca nu – cat din valoarea acestora va fi recuperata si la ce
moment”, a precizat Cezar Furtuna, partener Servicii Financiare in
cadrul KPMG Romania.
Potrivit lui
Furtuna, noul model propus de IASB extinde aria acestor rationamente.
Astfel, este introdus un nou prag pentru a stabili daca a avut loc o
deteriorare semnificativa in calitatea creditului, iar in functie de
asta se inregistreaza un provizion fie pentru pierderile asteptate in
urmatoarele 12 luni, fie pentru pierderile asteptate pana la
maturitatea creditului.
„Aplicarea acestor
reguli va reprezenta o provocare pentru
banci, fiind necesara formularea unor
noi rationamente care trebuie revizuite de catre auditori si intelese
de utilizatorii situatiilor financiare, inclusiv de catre
autoritatile de supraveghere”, a adaugat oficialul KPMG.
Noul model ar urma sa se aplice tuturor
activelor financiare evaluate la cost amortizat sau la valoarea justa
prin capitalurile proprii, cum sunt creditele sau titlurile de stat,
precum si anumitor angajamente de creditare si garantii financiare.
Propunerile introduc si cerinte suplimentare de prezentare a
informatiilor cu privire la deprecierea activelor financiare in
notele la situatiile financiare.
Este de asteptat ca noile propuneri sa
aiba un impact semnificativ asupra bancilor romanesti, care aplica
IFRS ca baza a contabilitatii de la 1 ianuarie 2012. Pe langa
impactul financiar, cel mai probabil va fi necesara
modificarea sistemelor existente sau dezvoltarea unor
functionalitati suplimentare pentru a colecta si procesa
informatiile necesare aplicarii noii metodologii.
Angela Manolache,
director in cadrul Departamentului de Consultanta al KPMG in Romania,
recomanda entitatilor care aplica IFRS, si in special bancilor, sa
demareze analiza impactului noilor propuneri asupra activitatilor
lor.
“Riscul de credit
este elementul central al activitatilor bancare si se asteapta ca
modelul propus sa aiba implicatii vaste
asupra sistemelor si proceselor de creditare.
Astfel, procesul de implementare s-ar putea dovedi dificil pentru
institutiile bancare”, a subliniat Manolache.
Societatile
comerciale vor fi si ele afectate, dar impactul asupra creantelor
comerciale pe termen scurt va fi cel mai probabil redus.
Propunerile sunt supuse dezbaterilor
pana in data de 5 iulie 2013. Data de intrare in vigoare a noilor
prevederi va fi stabilita de IASB dupa finalizarea procesului de
consultare publica. Pentru a fi aplicabile entitatilor din Romania
care au o cerinta legala de intocmire a situatiilor financiare
conforme cu IFRS, prevederile trebuie sa fie mai intai adoptate de
catre Comisia Europeana.
KPMG isi desfasoara activitatea in 156
de tari si are152.000 de angajati. In Romania si Republica Moldova,
KPMG isi desfasoara activitatea in cadrul celor sase birouri din
Bucuresti, Cluj-Napoca, Constanta, Iasi, Timisoara si Chisinau.