Moneda unica pentru un continent fracturat: Zona euro se extinde sau dispare?

Astfel, in timp ce unii asteapta ca zona euro sa se extinda, pentru a primi in randurile ei state ca Romania, Cehia, Polonia, Ungaria, altii considera ca mai posibila ar fi o contractare a acesteia, deoarece unele tari vor sa renunte si sa revina la fostele monede nationale.

In acest moment,
[url=http://ro.wikipedia.org/wiki/Zona_euro]zona euro[/url] cuprinde 17 tari:
Austria, Belgia, Cipru, Finlanda, Estonia, Franta, Germania, Grecia, Irlanda,
Italia, Luxemburg, Malta, Olanda, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania.

DailyBusiness.ro a luat pulsul statelor din ECE, in cadrul forumului economic de la Krynica, Polonia, privind atitudinea acestora in fata planului european comun.

Teoria noii diviziuni
in Europa a fost prezentata de presedintele Poloniei, Bronislaw Komorowski.

Vorbind despre
neregulile din cadrul zonei euro, Komorowski a subliniat faptul ca s-a ajuns ca
datoriile sa fie folosite drept combustibil pentru cresterea economica si
cheltuielile publice, ceea ce s-a dovedit nesustenabil in zona euro, in tari
precum Grecia sau Spania.
  

Ce schimbari majore ar
trebui introduse, daca presupunem ca zona euro va supravietui? In caz contrar,
cum va arata viitorul Europei, ce se va oferi in schimb – reintoarcerea la
monedele nationale sau alte forme de solutii? Ar trebui ca statele candidate
pentru zona euro sa persiste in incercarea de a-si atinge acest scop?

La toate aceste intrebari au incercat sa raspunda mai multi economisti si
oameni de afaceri aflati la Forumul Economic de la Krynica.
E dificil de prezis
care vor fi conditiile de pe piata europeana in viitorul apropiat.

Castiguri sau pierderi?

Fara indoiala,
criza europeana nu se va rezolva de la sine. In lumina evenimentelor recente din
Grecia, Spania si Italia, e greu de imaginat ca situatia se va imbunatati
dintr-o data, iar criza va trece pur si simplu. Toate acestea ridica intrebarea
daca actualul concept al Europei unite –  zona euro – genereaza castiguri
sau pierderi.

Specialistii prezenti la forum au pus problema prabusirii zonei euro. Unii au
prezis si un termen pentru asta, insa majoritatea nu iau in calcul acest
scenariu. Pe de alta parte, toata lumea a fost de acord ca Europa este consumata
de anxietate.

Cine ar avea de castigat de pe urma colapsului zonei euro? – s-a intrebat Rafal
Antczak, membru in cadrul boardului director al Deloitte – exprimand in acelasi timp dubii in
legatura cu acest scenariu.

A durat mai mult de 10 ani pentru a construi o uniune fiscala in SUA in secolul
al 19-lea, in conditii incomparabil mai usoare, iar majoritatea statelor nu au
supravietuit acestui proces si au intrat in faliment. “Suntem la inceputul unui
drum asemanator”, a spus Antczak, indemnand la rabdare. 

“Nici nu se pune problema”

Recent, Mario Draghi, seful Bancii Centrale Europene a declarat ca BCE va face
tot ce e necesar pentru ca zona euro sa nu se prabuseasca, precizand ca
institutia este pregatita sa intervina pentru reducerea costurilor de imprumut
aflate la niveluri nesustenabile in cazul unor tari.

Janusz Jankowiak, economist sef in cadrul Consiliului de Afaceri din Polonia,
ia de buna declaratia lui Draghi, fiind total convins ca BCE nu poate permite
caderea euro si ca se va folosi de potentialul enorm de care dispune pentru a
impiedica acest lucru. “Uitati de acest scenariu, e un nonsens, nu incape in
discutie”, a spus acesta.  


Alte viziuni: Prabusirea euro ar putea incepe chiar cu Germania

Un punct de vedere opus a fost prezentat de Ernest Pytlarczyk, economist sef al
BRE Bank, care considera ca zona euro va rezista, in mod cert, pe termen scurt,
dar este putin probabil ca va putea fi mentinuta pe termen lung. Germanii sunt
din ce in ce mai sceptici, si fara ei moneda comuna nu va supravietui. Potrivit
lui Pytlarczyk, un colaps al zonei euro ar putea incepe cu “abdicarea”
Germaniei. 

Astfel, efectul domino nu ar putea porni neaparat de la tarile care au
experimentat criza economica, ci, in mod paradoxal, chiar de la “motorul” zonei
euro. Totusi, un asemenea scenariu nu trebuie sa implice neaparat si colapsul
Uniunii Europene, a mentionat reprezentantul BRE Bank.

Acesta a adaugat ca o alta problema a zonei euro a fost ca, in parte, Europa nu
a vrut sa asculte de Germania. Rafal Antczak l-a contrazis, afirmand ca
initiativele consecutive ale Germaniei, implementate de Uniunea Europeana, s-au
dovedit eficiente. 

El a dat exemplul cel mai recent, al Greciei, unde s-au pus in aplicare idei ale Germaniei, precum privatizarea si reforma profunda a
administratiei publice. Actiuni similare au fost implementate in timpul
unificarii Germaniei, ceea ce ce arata viabilitatea acestora, a adaugat
oficialul Deloitte.

Raspunzand la o
intrebare in legatura cu limitele “stapanei” Germania, Antczak a spus ca Europa
nu se germanizeaza, dar ca planul este unul singur, si este german.

Teama dezintegrarii se oficializeaza

De acest plan se tine cu dintii si Italia: Presedintele Consiliului
italian Mario Monti a propus sambata organizarea, la Roma, a unui summit european destinat contracararii
„periculoasei” intensificari a populismului in Europa.

„Este paradoxal si trist, intr-o
faza in care speram sa completam integrarea, vedem dimpotriva un fenomen
periculos cu numeroase populisme ce vizeaza o dezintegrare in aproape toate tarile
membre„, a
continuat el.

Van Rompuy a declarat
ca „saluta” ideea sefului Guvernului italian. „Am programat
discutii la sfarsitul lui 2014, dar data fiind situatia actuala, ar fi o idee
buna sa avem aceasta dezbatere cu mult inainte”, a declarat acesta.

Paradox: Succesul care a dus la criza

In mod paradoxal, succesul zonei euro a dus la criza economica, a spus Antczak.
Moneda unica a fost prea credibila, prea plauzibila. Grecii au inceput dintr-o
data sa imprumute bani de patru ori mai ieftin, ceea ce a coincis cu
iresponsabilitatea politicienilor.

Un politician german din opozitie, Karsten Voigt, a
subliniat ca statele din sudul Europei nu au avut terenul propice pentru a-si
construi suveranitatea, in timp ce Europa Centrala si de Est a fost fortata sa
o faca, dupa colapsul comunismului. 

Asadar, ordinea ar fi urmatoarea: Pentru inceput, ar trebui construit un stat
solid, si abia apoi fondurile pentru ajutorarea statului sa fie absorbite, a
spus Voigt.

Altfel, “e ca si cum
ai trimite bani intr-un cont bancar, iar persoana careia ii trimiti banii nu
are parola contului”, a precizat Hendrik Bourgeois, vice-presedintele European
Affairs, GE, Belgia.
Este si cazul Belgiei,
unde problema absorbtiei e una critica, a adaugat acesta.

Polonia nu crede in euro  

Pe fondul ultimelor declaratii venite din partea oficialitatilor poloneze, care s-au retras din drumul pentru adoptarea euro, Komorowski a tinut sa precizeze ca Polonia nu face parte din “necazul” european, si ca, mai mult, poate sa fie un exemplu pentru statele mai putin “orientate”:  

“Partea noastra din Europa a trecut prin experienta depasirii crizei si merita s-o impartasim in intreaga Uniune Europeana”, a mentionat acesta, referindu-se la tranzitia de success – de la falimentul comunismului, la capitalism.

Polonia nu e o sursa de criza, nu face parte din necazul Europei, a mai spus Komorowski, precizand ca “in timp ce restul Uniunii Europene se afunda in recesiune, cand criza globala a lovit tare in 2009, Polonia a fost singura dintre cele 27 de state membre care a ramas pe crestere, atingand procentul de 1,7%”.

Revenind la prezent, presedintele Poloniei a dat exemplul Suediei, Finlandiei, Letoniei si Lituaniei, vorbind despre “arhipelagul de state care au trecut pe crestere, prin politici macroeconomice responsabile”.  

In ceea ce priveste perspectivele Poloniei in urmatorii doi ani, majoritatea specialistilor de la Krynica si-au exprimat pesimismul: In 2013, cresterea este asteptata la nivelul de 1,5%, iar un an mai tarziu, ne asteptam la recesiune, a spus Jankowiak. Asadar, este posibil ca euro sa reziste, dar “insula verde” se va ofili putin.  

Potrivit lui Rafal Antczak, membru in cadrul boardului director al Deloitte Polonia ar trebui sa intre in zona euro cat mai curand posibil. “E o garantie a securitatii noastre”, a spus acesta.

ECE a gestionat criza mai bine decat Occidentul

Premierul Ungariei, Viktor Orban, a criticat de curand institutiile europene
pentru masurile ineficiente de gestionare a crizei, mentionand ca tarile din
Europa Centrala si de Est au reusit sa faca mai bine fata acesteia decat cele
din Europa Occidentala.

Viktor Orban a aratat, in context, ca statele si institutiile europene au facut
o serie de greseli in gestionarea crizei, iar in lipsa unei viziuni clare se
plateste un pret ridicat. 

Orban a mai adaugat ca UE a devenit ”un sistem” care nu mai poate fi
criticat, iar cei care vorbesc in afara ”canonului” starnesc revolta,
apreciind ca ”s-a pierdut spiritul initial european al Comunitatii Europene”.

Premierul Ungariei a pus sub semnul intrebarii legitimitatea institutiilor de
la Bruxelles, considerand ca acestea au supraevaluat principiile si au generat
”decizii iresponsabile”.

Pe aceeasi tema, citeste si Or fi bulgarii mai prosti? De ce ei fug de euro, iar noi nu?