Boardul Fondului Monetar International (FMI) de la Washington va discuta vineri raportul la ultima evaluare din acordul stand-by si incheierea programului de finantare a Romaniei (12,95 miliarde euro), dupa care va vota termenii unei noi intelegeri, de tip preventiv, cu Romania, in valoare de aproximativ 3,6 miliarde euro.
Daca acum o luna, autoritatile priveau situatia cu optimism, confirmand incredererea investitorilor in masurile de reforma si revenirea economica a Romaniei, in ultima vreme au aparut tot mai multe declaratii ce contin termeni ca „poate” si „daca”.
Cea mai noua reactie ii apartine presedintelui Traian Basescu, care a afirmat, intr-un interviu acordat marti seara Realitatii TV, ca este ingrozit de perspectiva reintoarcerii crizei.
Basescu a spus ca tarile din zona euro nu se simt deloc bine si ca trebuie sa caute urgent 1.500 de miliarde de euro pentru a ajuta economia europeana, in principal sistemul financiar. „Trebuie sa privim problema cu maturitate si sa ne luam masurile necesare”, a spus presedintele.
Afirmatiile sefului statului erau confirmate, cateva ore mai tarziu, de realitate. Dupa Grecia si Irlanda, Portugalia devenea candidatul de serviciu pentru un ajutor financiar. Asta dupa ce premierul Jose Socrates isi anunta demisia in semn de protest fata de respingerea de catre Parlament a noului plan de austeritate.
John Lipsky, directorul general adjunct al FMI, a declarat, de altfel, recent, ca datoriile statelor dezvoltate ar putea cauza o noua criza mondiala.
Cum se protejeaza Romania in fata acestui risc? „Presedintele ne-a spus, cu alte cuvinte, ca s-ar putea sa ne intoarcem in criza, de unde pana nu demult ni se spunea ca tocmai am iesit. Este o simpla pregatire publica pentru incheierea noului acord, care, la fel ca si primul, va aduce banii de care statul are nevoie pentru a-si acoperi gaurile din buget”, a declarat analistul Cristian Dinulescu.
„Vom folosi acesti bani numai daca vom avea un atac pe leu, sau situatia internationala se va agrava de asa natura incat sa afecteze Romania. In prezent nu se pune problema de asa ceva”, afirma, luna trecuta, premierul Emil Boc. Mai este de actualitate aceasta varianta?
Profesorul universitar de la Academia de Studii Economice Cristian Paun este sigur ca banii de la FMI vor fi folositi la fel ca si cei din primul acord stand-by.
„Vedeti vreo imbunatatire a finantelor publice? Aduna statul roman mai multi bani? A luat vreo masura de stimulare a economiei, care sa ii aduca mai multe incasari? Nu. Si atunci, din ce vreti sa traiasca, pentru ca de reforme reale ne-am lamurit. Multe dintre ele s-au facut din pix, pe hartie”, a mentionat Paun.
„Disponibilizarile din sistemul bugetar nu s-au regasit in statistica somajului. De ce? Pentru ca au fost eliminate doar posturile bugetate, dar neacoperite”, a mai spus directorul executiv al Societatii Romane de Economie.
Pana la urma, ar fi rau daca am accesa banii de la FMI? Cristian Paun considera ca ne-am fi imprumutat oricum, de la banci. Marea problema este ca statul roman nu vine si cu alte masuri care sa ii permita sa reduca necesarul de finantare. „Reducerea fiscalitatii este esentiala”, afirma acesta.
Altfel, chiar daca vom accesa sau nu banii de la FMI, realitatea economica din Romania nu se va schimba prea mult. Cu sau fara acordul cu Fondul, firmele private nu se vor imprumuta in niciun caz mai ieftin, pentru ca la banca conteaza garantiile, planul de afaceri, nu vine statul sa te ajute.
„Acordul cu FMI este bun pentru ca macar ofera o foaie de parcurs pentru premierul Boc„, a declarat Paun. „Macar daca s-ar tine premierul de angajamentele privind rentabilizarea companiilor de stat si de reformarea sistemului fiscal, principalele cerinte ale noului acord”, a mai afirmat analistul.
Prin noul acord ce ar urma sa fie semnat, cel mai probabil, luna viitoare, FMI si UE vor tine la dispozitia Romaniei 5 miliarde de euro (3,6 miliarde FMI si 1,4 miliarde Uniunea Europeana), bani care vor fi accesati doar in caz de urgenta.
Autoritatile romane au decis, de altfel, sa nu mai acceseze ultima transa, de aproximativ un miliard de euro, din actualul acord cu FMI, considerand ca rezervele Bancii Nationale a Romaniei (BNR) sunt suficiente.
Spre deosebire de actualul acord, cand Ministerul Finantelor Publice a avut la dispozitie imprumuturi de 5 miliarde de euro de la Comisia Europeana pentru acoperirea deficitului bugetar, in viitoarea intelegere sumele acordate de CE vor putea fi atrase, in caz de necesitate, numai de catre Banca Nationala.
BNR a tras in cadrul actualului program 9,5 miliarde de euro din suma totala aprobata de aproape 13 miliarde de euro pusa la dispozitie de la FMI, in timp ce Ministerul Finantelor a primit 2,4 miliarde de euro. Pachetul total de finantare externa cu FMI, UE si alte institutii financiare internationale este de aproximativ 20 miliarde de euro.