Patronii spera ca BNR va trage in jos costul creditelor, care \”frige\” in prezent

Pe fondul crizei financiare, intr-o perioada in care economiile de la nivel international se confrunta cu pericolul recesiunii, bancile centrale au operat scaderi succesive de dobanzi cheie incercand sa incurajeze astfel bancile comerciale sa ofere credite accesibile companiilor, pentru a ajuta economia.

Dupa ce sistemul de banci centrale americane, Banca Centrala Europeana, Banca Angliei si cea a Chinei au redus succesiv dobanzile cheie, masura a fost preluata si de tarile din Europa Centrala si de Est, Polonia si Slovacia operand scaderi masive de dobanzi.

Miercuri, consiliul de administratie al bancii centrale romanesti se intruneste pentru a lua o decizie in privinta politicii monetare. In una din sedintele anterioare de politica monetara, banca centrala a decis scaderea nivelului rezervelor minime obligatorii la lei, masura care insa nu fost suficienta pentru a da economiei infuzia de fonduri de care avea nevoie, in conditiile in care creditele sunt acordate in continuare foarte greu de banci si la costuri ridicate.

„Situatia este deosebit de dura. Bancile vor garantii imobiliare de 400%, procentele de dobanda sunt extraordinar de mari, de 20-24% (pe an, la lei – n.r.). Pentru cei care investesc numai in agricultura, profitul este aproape inexistent daca se ia in calcul costul finantarii”, a declarat Culita Tarata, proprietarul firmei cu activitati in agricultura TCE 3 Brazi, prentru DailyBusiness.ro.

Acesta sustine ca statul ar trebui sa ia masuri drastice pentru ca bancile sa acorde credite cu dobanzi mai mici agricultorilor. „BNR are puterea sa intervina si sa oblige bancile sa aloce firmelor cu potential si serioase credite cu dobanzi mici, subventionate, de pana la 5-6%. In Anglia, dobanzile sunt de 1,5%, in Franta de pana la 4%”, spune Culita Tarata.

Cu toate ca industria in care activeaza nu este la fel de afectata de criza creditelor, proprietarul lantului de retail PIC, Cornel Penescu, apreciaza ca alte industrii sunt puternic influentate de acest fenomen. Penescu este si presedinte al asociatiei oamenilor de afaceri din Arges, iar majoritatea patronatelor pe care le reprezinta sunt extrem de afectate de faptul ca bancile nu mai acorda credite.

„In conditiile in care bancile nu mai acorda credite (desi ascund acest lucru), este foarte greu ca economia romaneasca sa functioneze. Nu cred ca BNR poate face ceva pentru deblocarea creditarii. Este o psihoza mondiala. Bancile straine, principalii finantatori din Romania, se imprumuta foarte greu intre ele”, a declarat la randul sau Penescu, pentru DailyBusiness.ro.

[quote=Cornel Penescu, proprietarul lantului de retail PIC]Atat cat poate, BNR trebuie sa faca orice pentru deblocarea creditarii”[/quote]

Pe alte companii, scumpirea creditarii le-a determinat sa isi limiteze investitiile la cele realizabile prin fonduri proprii. Astfel, Shachar Shaine, seful producatorului marcii Tuborg din Romania, sustine ca „pentru realizarea investitiilor de 7 milioane euro, bugetate pentru acest an, compania va apela la resursele proprii. Aceasta pentru ca, daca inainte era mai eficienta finantarea investitiilor prin sistemul bancar, in prezent aceasta sursa s-a scumpit”.

In acest context, care ar putea fi deciziile BNR in sedinta din 4 februarie?

Dragos Cabat, presedintele asociatiei analistilor financiari CFA Romania, considera ca banca centrala va scadea dobanda cheie cu 0,5 puncte procentuale, diminuarea rezervelor minime obligatorii la lei fiind de asemenea posibila. Totodata, analistii ING Bank Romania sustin ca, desi BNR nu s-a aratat foarte ingrijorata de evolutia economiei, ar putea reduce dobanda cheie cu 0,25 – 0,5 p.p., de la 10,25% pe an, cat este in prezent.

Alte voci din piata sustin ca BNR nu va opera o scadere de dobanda cheie, ci va scadea nivelul rezervelor minime obligatorii. Radu Craciun, director de investitii al Interamerican Pensii, considera ca BNR va scadea rezervele minime obligatorii pe care bancile sunt obligate sa le constituie la banca centrala, pentru pasivele in lei si valuta, cu cate doua puncte procentuale (de la 18%, respectiv 40%, cat sunt in prezent).

Reducerea rezervelor minime are rostul de a readuce dobanda cheie in rolul de benchmark (punct de referinta) pentru dobanzile de pe piata interbancara si dobanzile practicate de banci la credite, deoarece in prezent decalajul dintre acestea este destul de mare, conform lui Radu Craciun.

La randul sau, Ionut Dumitru, economistul sef al Raiffeisen Bank Romania, sustine ca masura cea mai eficienta care ar putea ajuta banca centrala sa aduca dobanzile de pe piata interbancara cat mai aproape de dobanda cheie ar fi reducerea dobanzii cheie la lei, de la 18% cat este in prezent, pana la 16%.

Nivelurile actuale de dobanzi interbancare se situeaza intre 14 si 15% pe an, cu 4-5 puncte procentuale peste nivelul dobanzii cheie.

Daca BNR ar scadea dobanda cheie, atunci este de asteptat ca diminuarea sa se transfere la nivelul dobanzilor bancare in rastimp de cateva luni, iar scaderea dobanzilor la credite ar putea fi un impuls pentru economie. Pe de alta parte, scaderea rezervelor minime la lei ar insemna ca bancile ar avea rapid acces la resurse, putand dispune de fondurile pe care anterior le depuneau la banca centrala, sub forma de rezerve minime obligatorii.

Mai multi analisti financiari de pe piata bancara, intre care si Dragos Cabat, considera ca eliberarea de rezerve valutare de catre BNR, prin reducerea RMO-urilor la valuta, ar fi neindicata in acest moment in conditiile in care este foarte probabil ca finantarea sa nu se duca spre imprumuturi catre agentii economici, ci spre bancile mama ale finantatorilor de la noi.

Desi sustine acelasi scenariu, Radu Craciun vede masura ca fiind necesara. „Probabil ca BNR discuta in prezent cu bancile mama ale finantatorilor locali, incercand sa le determine sa nu isi retraga liniile de finantare acordate acestora. In schimb, in acelasi timp, banca centrala are imobilizate resurse in valuta prin rezerve minime obligatorii, asa ca bancile straine ar putea pune presiune pe BNR pentru eliberarea de resurse”, sustine Radu Craciun.

[quote=Radu Craciun, director de investitii Interamerican Pensii]Eliberarea de resurse in valuta catre banci prin diminuarea rezervelor minime la valuta ar avea rolul de a ajuta bancile locale sa isi achite datoriile catre bancile mama la costuri mai mici decat daca ar schimba leii in valuta.[/quote]

Este posibil insa ca banca centrala sa pastreze miercuri nivelurile indicatorilor monetari. „Daca BNR nu va modifica nivelul rezervelor si nici pe cel al dobanzii, in mod sigur va motiva ca a mentinut-o la acest nivel pentru a proteja leul de o depreciere mai puternica sau pentru a apara inflatia. Dar ultima perioada a aratat ca deprecierea nu depinde de nivelul dobanzii cheie, in conditiile in care dobanzile interbancare au fost in ultimul timp la un nivel ridicat, peste dobanda cheie, iar leul s-a depreciat”, a mai spus reprezentantul CFA.

Directorul CFA considera ca este de asemenea posibil ca BNR sa ia o alta masura pentru a asigura circulatia lichiditatii in piata, cum ar fi garatantarea de catre stat a tranzactiilor interbancare.

In urmatoarele 2-3 luni, Radu Craciun se asteapta ca, inclusiv ca urmare a politicii monetare, despre care estimeaza ca va fi mai putin stricta in viitor, sa asistam la o scadere a dobanzilor la creditele oferite de bancile comerciale.