„Din datele oficiale ale BNR, astazi, 715.705 clienti
persoane fizice au bancilor detin restante mai mari de 30 de zile, implicit cu
o suma mult mai mica se afla in curs de executare”, a precizat Danescu, la
dezbaterea proiectului de lege privind insolventa persoanelor fizice.
In opinia oficialului ARB, o lege privind insolventa
persoanelor fizice ar trebui sa aiba la baza o cercetare si acordul tuturor partilor
implicate, BNR, Ministerul Justitiei, Ministerul Finantelor, Agentia Nationala
pentru protectia consumatorului si ARB, fara sa fie influentata de presiuni de
natura politica sau sa fie afectata disciplina financiara. „O astfel de
initiativa ar putea fi preluata, aplicata si folosita prin lege impotriva
legii”, a afirmat Danescu.
El a spus ca numai in aparenta exista o presiune a
creditorilor asupra debitorilor pentru plata ratelor restante si ca ar fi supusi
unor masuri care nu le dau posibilitatea redresarii financiare sau restructurarii
creditelor.
„Noi credem ca, dimpotriva, aceasta aparenta nu
corespunde realitatii deoarece bancile si-au asigurat solutii de restructurare
a creditelor, prin norme si reglementari, pentru a evita intrarea debitorilor in
incapacitatea de plata si inceperea recuperarii creantelor prin proceduri
judiciare”, a sustinut Danescu.
Potrivit oficialilor ARB, 20% din volumul creditelor
acordate de banci sunt restructurate, iar bancile incearca intotdeauna sa-si
ajute clientii.
Vicepresedintele Consiliului Superior al Magistraturii,
Adrian Bordea, a spus ca Tribunalul Municipiului Bucuresti are 35.000 de dosare
nou intrate privind falimentul
persoanelor, dar pe rol sunt 68.000 dosare de faliment.
„Exista problema resurselor justitiei in ceea ce
priveste solutionarea unor asemenea litigii. TMB are 35.000 de dosare nou
intrate, dar pe rol sunt 68.000 de dosare de faliment. Procedurile sunt
greoaie, trebuie gasita o modalitate mai flexibila de solutionare”, a afirmat
Bordea, conform Agerpres.
El a mai spus ca trebuie ca magistratii care se ocupa cu
aceste probleme sa fie specializati si a apreciat ca o solutie ar fi ca pe langa
fiecare Curte de Apel sa existe un tribunal specializat in ceea ce priveste
insolventa.
Mai multi deputati din comisia juridica au dezbatut initiativa
legislativa privind falimentul persoanelor fizice, initiata de deputatul
minoritatilor nationale Mircea Grosaru, stabilind ca acest proiect, impreuna cu
alte doua initiative legislative pe aceasta tema depuse in 2010, sa fie discutate
la pachet cu noul Cod al insolventei.
Grosaru a precizat ca in termen de 45 de zile de la
decizia Curtii Constitutionale privind neconstitutionalitatea noului cod al
insolventei, Parlamentul trebuie sa puna in acord articolele neconstitutionale.
„Noi vom propune, si au fost de acord si ARB si CSM, ca acest proiect
privind insolventa persoanelor fizice sa fie discutat ca parte componenta a
Codului insolventei’, a spus Grosaru.
Potrivit lui Grosaru, proiectul insolventei persoanelor
fizice prevede ca atunci cand o persoana acumuleaza datorii mai mari de 10.000
de euro pe care nu le poate achita catre banci sau catre diverse persoane
fizice sau juridice sa se declare in insolventa printr-o declaratie pe propria
raspundere.
Citeste si:
Gata cu recuperatorii: Bancile se lupta singure cu datornicii
Cati
romani vor sa ia un credit de consum in urmatoarele 6 luni