Anul 2009 a venit cu cateva vesti bune pentru Romania. Franarea importurilor a dus la ajustarea extrem de rapida a deficitului de cont curent (considerat in trecut marea problema a Romaniei), iar nivelul investitiilor straine directe a fost peste asteptari.
Marti, Lucian Croitoru, consilier al lui Mugur Isarescu, guvernatorul bancii centrale, a spus ca se asteapta ca deficitul de cont curent sa atinga in 2009 un nivel de sub 7% din PIB, in conditiile in care anul trecut acesta a reprezentat 12,3% din PIB.
De asemenea, in primele doua luni datele statistice indicau un nivel excelent (pentru un an de criza) al investitiilor straine directe, de 1,4 miliarde de euro.
In schimb, fiind an electoral, in care cheltuielile este foarte probabil sa iasa din grafic, cu atat mai mult cu cat la conducerea tarii se afla o coalitie de orientare politica „stanga-dreapta”, cheltuielile publice pot creste, cosidera Lucian Croitoru. Nivelul acestora poate conduce la depasirea limitei deficitului bugetar de 4,6% din PIB, ceea ce ar insemna incalcarea acordurilor cu Fondul Monetar International.
Deficitul bugetar a ajuns in mai deja la 2,2% din PIB-ul estimat pe intreg anul. In anii trecuti, pana in ultimele 3-4 luni ale anului, balanta bugetara era de regula pe plus. Nivelul nu este insa considerat ingrijorator de Croitoru, acesta sugerand ca pana la finalul anului, viteza de crestere a deficitului ar putea fi ajustata, daca nu se va exagera cu cheltuielile publice.
Potrivit lui Alexandru Chidesciuc, economistul sef al ING Bank Romania, sectorul privat, ale carui venituri si cheltuieli alcatuiesc balanta comerciala, ar putea fi anul acesta pe excedent, ceea ce inseamna ca deficitul de cont curent ar fi generat exclusiv de cheltuielile publice. Economistii calculeaza deficitul de cont curent ca suma intre deficitul comercial si cel bugetar (oficial, balanta contului curent reprezinta suma dintre balanta comerciala si diferenta dintre repatrierile de ventiuri si remiterile romanilor din strainatate n.r.).
Or, faptul ca, intr-un an de criza, majoritatea cheltuielilor generatoare de deficit de cont curent vin din partea segmentului public, va arata din nou rau in ochii FMI, iar tonul viitoarelor rapoarte facute de institutie cu privire la Romania va fi negativ, ceea ce ar putea indeparta investitorii.
In plus, a atras atentia Croitoru, economia locala si-ar putea continua scaderea, in special in conditiile in care companiile locale se repliaza destul de greu in noile conditii de piata, crescand salariile, pe fondul unei productivitati in scadere, ceea ce le diminueaza profiturile si le face totodata necompetitive. Continuarea scaderii economice ar fi un nou semnal negativ pentru investitori.
Potrivit analistilor ING Bank Romania, scaderea investitiilor nu ar fi singura problema cu care s-ar putea confrunta Romania.
Deteriorarea parametrilor economici poate pune presiune pe leu, analistii bancii atragand atentia ca spre finalul anului am putea vedea iesiri substantiale ale investitorilor din plasamentele in lei, ceea va determina deprecierea monedei.
Nu are insa BNR sume suficiente, prin acordul de imprumut extern, pentru a proteja leul? Daca banca centrala ar recurge la sterilizari masive, scotand lei din piata pentru a apara moneda, atunci un efect imediat ar fi cresterea dobanzilor pe piata monetara, evolutie ce se poate transmite si la creditele bancare. In conditii de recesiune, acest lucru nu este de dorit, atrage atentia Alexandru Chidesciuc.
Pentru finele anului, ING prognozeaza un curs de 4,5 lei/euro. La polul opus, reprezentantii Raiffesien Bank Romania mizeaza pe aprecierea leului pana la 4,1 in decembrie. Marti, cursul oficial a fost de 4,2306 lei/euro.