Ea a participat in tara la mai multe Olimpiade, printre care si un concurs organizat de Siveco Romania. De asemenea, a participat in China la o competitie de robotica – Robocup, ca programator.
DailyBusiness.ro: Sa o luam cu inceputul. Cum ai ajuns sa lucrezi pentru Google?
Irina Calciu: Am trimis CV-ul pe Internet, pentru un internship ca programator. La cam doua luni dupa aceea, am primit un telefon de la un recruiter Google. Acesta mi-a pus intrebari mai generale, despre mine – pasiuni, ce urmaresc, ce cursuri am luat, despre facultate si asa mai departe. Apoi in decurs de cateva zile am mai primit doua telefoane de la angajati ai lor, software engineers, care mi-au pus intrebari foarte tehnice, sa vada daca stiu sa scriu un cod, daca inteleg C++ de exemplu.
DB: Deci intreg interviul pentru internship are loc prin telefon?
IC: Da. In cazul angajatilor full-time, interviul la Google dureaza o zi intreaga sau chiar mai mult, la una din filialele lor. Viitorii angajati trec prin foarte multe interviuri, cu mai multi oameni din companie, pentru a fi evaluati complet. Sunt pusi fata in fata si observati chiar si cu echipa, mananca impreuna cu ei – daca recruiter-ul observa ca nu se integreaza bine in colectiv, este probabil sa nu il angajeze chiar daca are, teoretic, toate competentele necesare.
DB: Ce crezi ca a contat in alegerea ta? Ce conteaza, in general, pentru a lucra la Google?
IC: Portofoliu relevant de proiecte, studiile conteaza foarte mult de asemenea. Eu am si participat la multe Olimpiade de informatica si matematica. Conteaza si notele, cursurile, daca ai si Doctorat este excelent. Eu o sa imi dau Doctoratul in informatica (PhD) in SUA. De asemenea, de ce sa mint, conteaza foarte mult si norocul – se trimit mii de CV-uri saptamanal pentru angajari catre Google, deci trebuie sa ai si o doza buna de noroc sa fie ales chiar al tau de cei ce se ocupa cu trierile.
DB: Care sunt diferentele dintr-un angajat-student (internship) si un angajat full time?
IC: Ma duc la birou ca oricare alt angajat al companiei, dar primesc proiecte ceva mai usoare si primesc mai mult sprijin de la ei. Angajatii studenti sunt ajutati sa inteleaga mersul companiei, ceea ce trebuie sa faca, in vederea unei viitoare angajari full time, dupa terminarea studiilor.
DB: Descrie-mi te rog o zi din viata ta ca angajat al Google.
IC: Trezirea „de voie” si sosirea la munca la fel. Ma rog, sa nu depasesti totusi limita bunului simt. De exemplu, eu ajungeam pe la 9 dimineata, unii si pe la 10. Ziua de munca este de opt ore, dar oricum este un program relaxant si flexibil. Dimineata mancam – sala de mese si bucatarie, apoi incepeam lucrul la proiecte.
DB: Tu la ce proiect ai participat, de exemplu?
IC: Printre altele am participat si la scrierea codului pentru Google Calendar – mai exact serviciul de SMS-uri. Revenind – la pranz este pauza de masa si Google pune la dispozitie diferite feluri de mancare, foarte diverse. Aveam de asemenea pauze de relaxare – o camera speciala cu biliard, masaj, televizoare, canapele, jocuri video si asa mai departe.
DB: Cum se comunica cu superiorii?
IC: Atat eu, ca studenta, cat si angajatii full time au o relatie excelenta cu sefii, din ce am vazut eu. Echipa mea era formata din vreo 10 programatori, majoritatea pana in 30 de ani. Sefii, germani, erau ceva mai in varsta. Se discuta prieteneste, „la per tu”, te ajuta cand ai nevoie de ceva, te simti aproape ca acasa. Evident, e in interesul companiei sa se intretina o atmosfera relaxata, lumea lejer imbracata. Comunicarea cu alti sefi din alte tari se face aproape exclusiv printr-un sistem de video-conferinte. Deplasarile fizice sunt rareori necesare la acest nivel.
[img=121]Irina si o parte din colegii de la Google[/img]
DB: Sa inteleg ca totul este relaxant, frumos. Ca si organizare?
IC: In ciuda aparentei libertati, totul este foarte bine pus la punct, totul organizat aproape matematic. Ce mi-a placut in mod special este ca la Google ai o libertate mai mare de a programa fata de alte companii, din cate am auzit si vazut eu – nu ai limitari, poti sa vii cu propriile idei, ba chiar iti sunt incurajate. Deadline-uri nu prea sunt – toata echipa era, efectiv, pasionata de ceea ce facea. In fiecare luni insa toti angajatii trimiteau sefilor rapoartele cu ceea ce facusem in saptamana anterioara.
DB: Si pasiunea este intretinuta, presupun, de salarii pe masura?
IC: Sa zicem ca un salariu mediu pentru un student la o companie germana obisnuita este in medie de 500 euro. Poate s-a mai schimbat intre timp, insa cam pe acolo este. Google platea mai bine.
DB: Mult mai bine?
IC: (zambind) Nu pot sa zic mai mult.
DB: Cum arata sediul Google din Munchen?
IC: Este situat intr-o cladire mare din centru, Google avand 2 etaje. Probabil s-au mai extins in ultimul an, nu stiu exact. Biroul nostru era mare. Lucram pe doua monitoare de 21 de inci, unite, pentru vizualizare mai buna. Daca un computer sau o componenta „ceda presiunii” erau inlocuite sau reparate aproape instant, in maxim jumatate de ora.
[img=114]In ultima zi de munca, colegii de la Google i-au pregatit Irinei o „petrecere surpriza”[/img]
DB: Romani angajati la Google, ai intalnit?
IC: In Munchen nu, dar stiu ca in Zurich sunt mai multi. Intr-adevar, este si sediul mai mare.
DB: Am inteles ca in viitor vei lucra pentru Mozilla?
IC: Da, am fost cooptata de acestia cand eram in SUA, la o Universitate ce are parteneriat cu Jacobs University, din Germania. Am studiat un semestru acolo, timp in care mi-am trimis CV-ul catre Mozilla. Dupa trei interviuri, ceva mai tehnice, in viitorul apropiat voi lucra, tot ca internship, si pentru ei.
DB: La Google te-ai mai intoarce?
IC: Este compania internationala ce activeaza pe piata IT-ului pentru care as lucra dupa ce-mi termin studiile, full time. Pregatirea necesara consider ca o am.
DB: Si dintre companiile IT producatoare de software din Romania, unde ai vrea sa lucrezi?
IC: Din nefericire, nu prea stiu multe companii autohtone producatoare de software. Sunt relativ familiara cu Siveco, dar nu stiu care este atmosfera acolo.
DB: In afara de IT si informatica, ce alte pasiuni mai ai?
IC: Sa schiez, pana acum am practicat acest sport doar in Romania, in special in Predeal, si sa joc bridge.