„Când am stat la volanul maşinii noastre pentru prima dată, am fost emoţionat”, a spus Lei Jun, CEO-ul Xiaomi, care se laudă că a concretizat visul urmărit de industria tehnologiei şi, în special, de Steve Jobs: construirea unei maşini în legătură cu smartphone-ul şi cu locuinţa.
Se numeşte Su-7, este un sedan electric, arată ca un Porsche (îl numesc Taycanul Estului), dar costă mai puţin decât Tesla Model 3: modelul de bază al Su-7 se vinde cu 215.900 de yuani, mai puţin de 28.000 EUR.
Gigantul de telefonie fondat în 2010 de Lei Jun a decis să se arunce în 2021 în bătaia electrică (cu aproximativ 200 de producători, China este cel mai mare producător de maşini alimentate cu baterii, datorită unui program de stimulente de stat care durează mai mai mult de 10 ani).
Scopul Xiaomi este de a „deveni unul dintre primii cinci producători de automobile la nivel mondial”. Pentru a face acest lucru, a angajat o echipă de peste 3.400 de ingineri, 1.000 de experţi şi tehnicieni din toată lumea şi a aruncat pe masă o investiţie de peste 10 miliarde de dolari.
Dar, cum se construieşte o maşină de la zero în doar trei ani? „Pentru a avea succes trebuie să iubeşti şi să înţelegi ceea ce faci. Eram pasionat de motoare, dar am vrut să aflu mai multe”, afirma CEO-ul pe 19 iulie. El a testat sute de modele de la diferite mărci şi a vizionat toate filmele de curse.
Apoi, când a sosit prototipul, a participat personal la teste: „Atât cele de iarnă, cât şi cele de vară. Am făcut un test de anduranţă de 1.200 de kilometri, singur, de la Shanghai la Beijing”.
În aprilie 2024, a venit momentul adevărului: s-au deschis rezervările pentru Su-7. Iar rezultatele au fost cu mult peste aşteptări: 50.000 de comenzi în primele 27 de minute şi 90.000 în 24 de ore.
Un număr neaşteptat de cereri care a forţat compania să crească imediat capacitatea de producţie, de la 100.000 la 120.000 de bucăţi pe an.
S-a ajuns la punerea la încercare a celor 700 de roboţi aflaţi în Super Fabrica Yizhuang, de la periferia Beijingului. Modelarea, asamblarea şi colorarea sedanului s-a făcut în ritmul de o maşină la 76 de secunde, 47 la fiecare oră.
Xiaomi Su-7, miza pe sistemul de operare HyperOS
Inima proiectului este sistemul de operare HyperOS. Acesta îşi propune să ofere o experienţă interactivă complet similară cu cea a unui smartphone şi comunică cu automatizarea locuinţei: oriunde te-ai afla, poţi cere maşinii să deschidă draperiile sau să pornească maşina de spălat.
Multe funcţii din habitaclu sunt, de asemenea, controlate vocal. Sunt confortabile, rafinate şi luminoase, datorită plafonului panoramic din sticlă.
Su-7 are dimensiuni impresionante: 5 metri lungime, 1,9 lăţime, 1,4 înălţime, care îi permit că adune toată familia. Cu mici imperfecţiuni: un compartiment frigider pentru băuturi este ascuns în cotiera banchetei din spate.
Su-7 Max, versiunea de vârf de gamă cu două motoare şi care costă 38.000 de euro, are o autonomie declarată de 800 de kilometri şi se reîncarcă de la 10 la 80% în 19 minute. Are o acceleraţie de la 0 la 100 km/h în 2,8 secunde şi poate ajunge la 265 de kilometri pe oră.
Vinerea trecută, a fost dezvăluit prototipul Su-7 Ultra, propulsat de trei motoare electrice care îi oferă în total 1.548 de cai putere, permiţându-i să ajungă la 350 de kilometri pe oră şi să prindă 100 km/h în 1,97 secunde.
Performanţe care l-ar face cel mai rapid electric cu patru uşi din lume. În octombrie, super-maşina va rula pe circuitul de la Nürburgring pentru prima dată.
O analiză a costurilor de utilizare pentru un automobil electric arată că mașinile cu baterii au ajuns deja mai ieftin de folosit, pe o perioadă de cinci ani, decât mașinile cu benzină.
Nu mai puțin de 8.000 de dolari este diferența în favoarea unui autovehicul electric, în acest moment, în competiție cu un autovehicul cu benzină, după cum susține JD Power într-un studiu realizat în SUA, la comanda Automotive News, la prețurile curente ale carburanților, tarifele la energie, taxe și impozite, plus alte cheltuieli, analiza urmărind atât achiziția, cât și leasingul.
Calculele făcute au pornit de la prețurile de achiziție, care sunt fără discuție mult mai mari pentru mașinile electrice. Cifrele JD Power au arătat că, în medie, vehiculele electrice au un preț de tranzacționare de 57.584 dolari, cu aproximativ 13.000 de dolari peste media vehiculelor cu benzină.
Acesta este motivul principal pentru care cumpărătorii de automobile sunt reticenți când vine vorba despre achiziția unei mașini electrice. Evident, înlesnirile fiscale, fie că sunt bonusuri, fie scutiri de taex și impozite, micșorează această diferență, dar ea rămâne în continuare una însemnată în acest moment.
Subvențiile acordate de SUA pot ajunge până la 7.500 de dolari, sub formă de credite fiscale, valoarea fiind apropiată de media pe care țările din Europa o acordă la achiziție sub forma unei subvenții, în cele mai multe dintre statele membre. Pe lângă această subvenție, tarifele la încărcarea bateriei versus plinul cu benzină, tarifele la asigurări, alte taxe și impozite, pot anula pe parcursul anilor diferența de preț.
Calculul făcut de specialiști a evidențiat o medie de 3.000 de dolari în favoarea mașinilor electrice, atunci când sunt cumpărate cu banii jos, și o medie de 1.800 de dolari în defavoarea mașinilor electrice, când sunt cumpărate în leasing. Dar fiind vorba despre o medie, calculele au arătat că sunt state care asigură un avantaj financiar care depășește în unele cazuri 8.000 de dolari, în timp ce doar un stat, mai puțin prietenos cu vehiculele electrice, face în așa fel încât acestea să fie mai scumpe pe parcursul unei utilizări de cinci ani.
Situația este destul de asemănătoare și în Europa, unde facilitățile fiscale diferă de la un stat la altul. România este un bun exemplu despre cum influențează achiziția de mașini electrice subvenția de la stat. Dacă în urmă cu un an, când țara noastră oferea cea mai mare reducere de preț, prin tichetul Rabla Plus, care depășea 10.000 de euro, astăzi valoarea acestuia a coborât la jumătate, dar acest lucru a frânat puternic achizițiile de vehicule electrice.
Te-ar putea interesa și: Creștere de 12% a vânzărilor de mașini electrice și hibride în martie. „Creşterea a încetinit, dar există elemente pozitive”
Pentru o mașină electrică alimentată cu energie de la domiciliu, costul energiei consumate pentru o medie de 15.000 km anual se poate limita la aproximativ 1.000 de euro, față de consumul de benzină care costă cel puțin dublu. Asta înseamnă că, pe parcursul a cinci ani, diferența de preț, care astăzi este de cel puțin 10.000 de euro la modele din același segment, doar prin economia de energie se recuperează 5.000 de euro, la care se adaugă cei 5.000 de euro acordați prin Rabla Plus.
Alte economii se vor face la costurile de întreținere și utilizare, care sunt mai mici pentru electrice. Un lucru este evident: cu cât mașina este într-un segment mai mare, cu atât crește diferența de preț, care devine mai greu de recuperat.
Specialiștii de la JD Power susțin că, odată cu scăderea prețurilor de achiziție la electrice, rata de acceptare a acestui tip de propulsie va crește rapid, deoarece interesul populației pentru acest tip de vehicul rămâne ridicat, în pofida scăderii cererii în ultimele luni.