– Alo, buna ziua, de la DailyBusiness.ro va deranjam…
– Va rog sa ma sunati peste doua ore, sunt in masina, ma grabesc sa ajung la Senat.
– Voiam sa va intrebam in legatura cu protestele de pe Wall Street. Reprezinta ele o lovitura puternica aplicata sistemului capitalist?
In acel moment, liberalul Radu Campeanu (poate cel mai de dreapta politician roman in activitate) a tinut sa raspunda. A negat ferm: „e prea mult zis”. A reactionat, deci, conform convingerilor sale de o viata, pentru care si-a sacrificat si libertatea, nu numai cateva minute in trafic.
Dar oare cati „common people” mai cred azi in reusita initiativei, afirmare individuala, libera circulatie a capitalului? Recentele evenimente din statele dezvoltate denota o acuta neincredere in sistem. Dupa protestele din Europa Occidentala, [url=https://www.dailybusiness.ro/stiri-burse/ce-prevestesc-protestele-din-inima-capitalismului-video-68627/]au urmat cele din SUA[/url].
Manifestantii americani au blocat circulatia pe Wall Street, la kilometrul zero al pietei de capital, urmand parca modelul romanilor care in 1990 creau „zona libera de neo-comunism” in Piata Universitatii din Bucuresti.
Oare se intoarce roata istoriei, o vireaza capitalistii catre stanga, stanga extrema a lui Lenin si Trotki? Cred ca nu. Mi se par gresite interpretari ca „oamenii de rand s-au infuriat pentru ca ei traiesc in lipsuri, iar bancherii si brokerii de la bursa invartesc milioane”.
Dintotdeauna mecanicul auto si vanzatorul de la fast-food au castigat mult mai putini bani decat proprietarii de companii sau actionarii de la banci. Dar nu se revoltau pentru ca aveau locuri de munca, precum si alternative daca erau dati afara ori incercau sa progreseze, profesional si material. Protestele americanilor vizau in special unele masuri ale administratiei, cum ar fi razboiul din Vietnam din anii ’60.
Acum joburile sunt nesigure, iar perspectivele – tot mai fragile, pentru ca banii nu mai circula, nu se mai fac investitii. Ori asta nu prea aduce a economie de piata. E ceva dirijat. Din birourile brokerilor sau ale Fed-ului. Cum se dirija economia Romaniei socialiste de la Comitetul de Stat al Planificarii.
Inca de prin anii ’90, analistii avertizau asupra unui fenomen nociv pentru sistem – capitalul speculativ il intrece pe cel de lucru. Banii sunt rotiti prin diferite instrumente, pasati de la un jucator la altul fara sa contribuie la cresterea productiei si a vanzarilor.
Poate fac o comparatie simplista, fortata. Dar cand ma gandesc la America acestor zile, un om exponential mi se pare [url=http://en.wikipedia.org/wiki/Warren_Buffett]Warren Buffett[/url], jucatorul de bursa care isi imparte castigurile cu nevoiasii, facand acte filantropice si chiar cerand o impozitare suplimentara.
Cand ma intorc cu peste 100 de ani in urma, catre zorii capitalismului modern, o figura proeminenta este [url=http://en.wikipedia.org/wiki/Henry_Ford]Henry Ford[/url], producatorul auto care impartea profitul companiei cu angajatii fideli, dupa ce le marise salariile si micsorase timpul de munca, pe fondul cresterii productiei vandabile.
Ford impingea inainte economia, ii dadea omului undita, nu peste, indemnandu-l sa produca. Buffett se comporta ca un boier cu accese de Robin Hood si cam seamana cu secretarii PCR sau directorii de uzina care milostiveau oamenii muncii cu o aprobare pentru butelie sau o propunere la prima.