Globalizarea si dezvoltarea corporatiilor multinationale au determinat ,,aparitia unui nou tip de manageri, capabili sa conduca, sa motiveze si sa armonizeze indivizi, grupuri si echipe de lucru cu particularitati distincte” (S. Bixter, L. S. Dugan, Profesionistii. Stil si eticheta in business, Editura Humanitas, Bucuresti, p. 110). Acestia nu mai sunt simpli manageri ci leaderi veritabili care se implica in mobilizarea angajatilor.Apare, astfel, ideea in fundamentul etic intrucat ,,iIndiferent de postul ocupat in cadrul unei companii sau de cum esti tu ca persoana, principiile etice trebuie sa stea la baza tuturor actiunilor tale” (Madalina Serban, Etica si pozitia manageriala, http://www.eva.ro/cariera/management/etica-si-pozitia-manageriala-articol-8700. html). In acest mod, se instituie managementul etic care constituie ,,managementul tuturor elementelor ce tin de viata morala a unei organizatii, fie ea afacere sau nu, in masura in care viata morala a unei organizatii este luata in serios” (Liviu Gavrilescu, Decizia etica: dificultatati si provocari, http://www.humanistica.ro/anuare/2011/Continut/Art%2025.pdf). Rezulta asadar necesitatea unui management etic dar si al unui leadership moral.
Instrumentele de lucru ale managerului etic sunt reprezentate de codurile etice, comitetele etice, trainingul etic, auditul etic, metodele de decizie etica etc. Aceste instrumente de lucru permite managerului etic sa selecteze angajati ,,pe baza abilitatilor si experientei, nu pe baza backgorundului social” (Ionela Natalia Nistor Ostipoc, ,,Deontologie si comportament organizational”, in Umanism, Educatie, Resurse Umane, Editori Viorel Guliciuc, Roxana-Ema Dreve, Valeria-Alina Miron, Gabriela Platon, Marian Socoliuc, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2011, p. 162). Aceste instrumente permit selectarea unor angajati competenti, iar in instutia unde actioneaza respectivul manager etic se creeaza premize pentru un climat bazat pe respect. Acest climat este determinat de patru dimensiuni: ,,autonomia individuala, structura recompenselor,gradul de respect si suportul” (Timothy T. Campbell, „Modeling the performance prediction problem in industrial and organizational psychology”, in Consulting Psychologists Press, M. D. Dunnette & L. M. Hough Edition, Handbook of Industrial and Organizational Psychology, 1990, p. 687).Managerul etic are responsabiltatea de a institui un mediu de lucru sigur si sanatos aratatand ca salariatii ,,nu sunt simple cifre ce intra in costul final al produselor, ci sunt persoane unice care adauga valoare fiecarui aspect al afacerii” ( Un management etic al resurselor umane , http://www.be360.ro/un-management-etic-al-resurselor-umane/).
Rolul unui curs de magament etic este sa puna ,,bazele etico-metodologice ale formarii unui expert in manamentul eticii, proces de specializare care mai necesita, insa, un efort propriu ulterior de studiere si acomodare cu faptele domeniului in care va lucra” ( Valentin Muresean, Metode de decizie etica. Managementul etic al organizatiilor, http://www.filosofie.unibuc.ro/~muresan/docs/metode-decizie-etica/1-Cuprins.pdf) precum si implementarea unei conduite morale de leadership. Printr-un asemenea curs se pregatesc specialisti care ,,sa prevada problemele care apar, sa ofere solutii pe baza observatiilor practice ale angajatilor” (Pierre David, Carl Cheney, Behavior Analysis and learning,Etition Associaetes, New Jersey, p. 13) . Managerii etici pun, in acest mod, bazele gandirii morale in afaceri, ,,o gandire meta …ce nu poate fi neglijata, pentru ca ea ne constrange la o repetare a propriei noastre culturi si metafizici (filosofie) – repetare, nu pur si simplu ca reluare de teze sau sensuri tematice, ci ca revenire la problemele filosofiei initiale: surprinderea esentelor dincolo de imediatul sensibil” ( Sorin Tudor Maxim, Etica in afaceri, curs, UNIVERSITATEA STEFAN CEL MARE” SUCEAVA, Facultatea de Stiinte Economice si Administratie Publica).
Drd. Adriana Mihaela Macsut