Stim cu totii ca guvernantii vor adopta masuri de austeritate, scazand salariile bugetarilor si pensiile. Intrebarea este de ce, atat timp cat voci autorizate propuneau alte variante, una dintre aceste voci fiind cea a lui Dominique Strauss-Kahn, seful FMI.
A fost lansata si teoria sustinuta de economistul Liviu Voinea, potrivit careia masurile convenite de Executiv nu vor avea un mare impact asupra deficitului bugetar.
Si totusi, Executivul „va strange cureaua”. O posibila explicatie a acestei decizii vine dinspre banca centrala, mai precis din declaratia lui Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului, care a spus ca salariile si pensiile trebuie sa ramana scazute pana la doi ani, cu toate ca premierul Emil Boc anuntase anterior ca termen limita sfarsitul lui 2010.
Recomandarea lui Croitoru vine in ton cu o interventie a sefului sau, Mugur Isarescu. Acesta ne sfatuieste sa nu trivializam dezbaterile economice, pentru ca nu e de glumit cu rezerva valutara si stabilitatea cursului de schimb.
Supraveghetorii sistemului bancar ne transmit, asadar, ca avem nevoie de austeritate. Asta inseamna ca lor nu le-ar conveni consumul, risipa, adica opusul austeritatii. „Nu consumati” se traduce, din aceasta perspectiva, „nu luati bani cu imprumut”. Mesajul se adreseaza tuturor romanilor, de la angajatul care vrea sa isi cumpere un televizor, pana la managerul de companie mare, doritor sa se lanseze in afaceri de anvergura. Ba chiar si bancilor, care in viziunea guvernatorului ar trebui sa fi mai atente la creditare.
De altfel, Isarescu a criticat direct firmele, afirmand ca acestea nu inteleg reforma fiscala si vor stimulente, facilitati si cat mai multe exceptii de la plata.
De unde aceasta „frica de creditare”? In anii de crestere economica, in special in perioada 2006-2008, s-au dat multe credite. Problema numarul unu, invocata peste tot de cand a venit criza, este „noi de unde mai dam inapoi banii imprumutati?”.
Insasi criza mondiala a izbucnit (sau cel putin asa zice varianta oficiala) din aceasta febra a consumului, din lacomia bancherilor si a clientilor lor, deopotriva.
Banca Nationala a Romaniei ne cere gandim la modul auster, ca sa fie sigura ca nu vom navali sa facem noi imprumuturi. Viitorul ne va lamuri daca aceasta strategie va reusi sa protejeze sistemul.
Deocamdata, sa retinem ca unii specialisti mai exprima si indoieli. Economistul Itzhac Covaliu enumera, printre consecintele politicii de austeritate, scaderea puterii de cumparare a populatiei, a cererii de produse si implicit a productiei.