Chiar in curtea casei sale din centrul Moscovei, ziaristul rus Oleg Kashin a fost aproape omorat in bataie la inceputul acestei luni, atacul fiind socant din doua puncte de vedere. Din cauza brutalitatii, dar si a mesajului clar, demonstrativ. Lui Kashin i-au fost zdrobite degetele de la maini (ca sa nu mai poata sa scrie), i-a fost rupt maxilarul (ca sa nu mai poata sa vorbeasca) si i-a fost fracturat un picior (ca sa nu mai poata sa mearga).
Prestigioasa revista britanica The Economist a publicat un comentariu in care vorbeste despre cauza pentru care jurnalistii cad ca mustele in Rusia (22 de asasinate in ultimii 10 ani): climatul general de violenta si instabilitate sociala intretinut complice de catre autoritatile ruse.
Care este morala pentru noi?
1) Ne readuce putin cu picioarele pe pamant. In Romania om avea un guvern incompetent si un presedinte mult prea jucator, dar suntem departe de dictatura clamata de unii care striga ca din gura de sarpe la televizor ca sunt cenzurati. Mai avem si noi ziaristi batuti, ca nici mafiotii nostri nu sunt chiar usa de biserica, dar pana la asasinate in serie, crima organizata anti-presa si dictatura mai e.
2) Stand stramb si judecand drept, trebuie sa acceptam ca, chiar daca n-avem dictatura, avem politicieni care se viseaza dictatori. Exista destule intamplari ciudate generate de cei aflati la putere (desi nici cei din opozitie n-au un comportament cu mult diferit) care pot fi banuite de intentii de control al presei.
Iata o scurta trecere in revista a ideilor anti-presa venite in ultimul timp dinspre zona politicului:
– Nastrusnica propunere de a obliga presa sa publice in mod egal stiri pozitive si stiri negative
– Ideea lui Silviu Prigoana de a modifica legea audiovizualului pentru a pune presa scrisa si online la respect, obligand, de exemplu, ziaristii sa aduca proba veritatii in termen de 10 zile de la sesizarea CNA de catre orice persoana care se simte lezata
– Discutiile din cadrul CNA despre oportunitatea prelungirii licentei Realitatea TV, total lipsite de obiect, in contextul in care motivul eventualei neprelungiri era de natura editoriala, sanctionabila prin cu totul alte mijloace decat ridicarea licentei
– Presa, inclusa de CSAT pe lista riscurilor la adresa sigurantei nationale
– Chiar si aparent inofensivul „SPP-ul, dati presa din fata mea, vreau sa vad militarii” pronuntat de presedintele Basescu are un puternic mesaj subliminal (un fel de „cand ziaristii sunt prin preajma, se simte nevoia de curatenie”)
Cu gandul la ce se intampla in Rusia, dar fara sa cadem in extreme, exista doua concluzii la rece.
Prima, pentru „panicarzii” de serviciu: Avem o presa libera.
A doua, pentru politicienii luati de val: Lasati-o asa.