In introducerea la lucrarea Images of organizations Gareth Morgan afirma ca toate teoriile conducerii pornesc de la anumite imagini sau metafore ale organizatiilor, care ne pot ajuta sa le intelegem mai bine si implicit sa le conducem mai bine. Autorul este convins ca metaforele nu au doar un rol in teoria despre organizatii, ci ele au si o semnificatie practica, pentru ca prezenta lor in limbajul nostru nu ramane indiferenta pentru modul in care gandim si pentru ca ele se refera la lucruri din experienta noastra, transpuse in anumiti termeni pe care nu-i folosim in limbajul de zi cu zi pentru a desemna aceste lucruri, dar care servesc la crearea unei imagini sugestive.
Metaforele ne pot ajuta si sa reflectam asupra problemelor de natura morala pe care anumite tipuri de organizatii le intampina. Gareth Morgan a identificat opt metafore ale organizatiilor: metafora organizatiei ca masina, a organizatiei ca organism, metafora organizatiilor-creier, metafora politica, metafora dominatiei, metafora organizatiei ca fenomen cultural, metafora nchisorii psihice, a organizatiei ca flux si transformare ( Gareth Morgan, Images of Organizations, Sage Publications, California, 2006).
Organizatiile descrise de metafora politica, a dominatiei si cea a inchisorii psihice sunt cele mai problematice din punct de vedere etic. Metafora politica scoate in evidenta pericolul pe care il implica birocratizarea. Aceasta ofera posibilitatea unui control extins, adica da putere celui care exercita controlul. Liderul organizatiei devine avid dupa putere si dupa castiguri, iar in final nu mai este centrat asupra obiectivelor organizatiei, ci asupra obiectivelor personale. Organizatiile in care se petrece acest fenomen ajung sa acapareze putere politica si se mentin doar datorita acestui fapt, caci in realitate managementul lor a devenit deja defectuos si asta ar trebui sa le conduc? la dezintegrare. Rezultatul este ca organizatiile birocratice, care nu functioneaza cum trebuie, dar sunt protejate politic, au succes, in vreme ce unele organizatii care fac eforturi sa functioneze corect si eficient intampina mari dificultati fiindca nu sunt sprijinite si fiindca le este greu sa intre pe o piata pe care se afla deja alte firme de succes si care se bucura de suport politic. Metafora dominatiei are rolul de a evidentia ca organizatiile pot avea si o parte foarte neplacuta din punctul de vedere al confortului angajatilor. Aceasta problema apare atunci cand companiile devin instrumentele obtinerii de profit de catre anumite persoane prin exploatarea altor persoane. In afara de angajati, care sunt primii afectati, economia globala si mediul pot suferi de pe urma acestei practici de exploatare (Mihaela Vlasceanu, Organizatiile si cultura organizarii, Editura Trei, Bucuresti, 1999, pp. 46 – 48).
Metafora inchisorii psihice arata ca o organizatie poate ajunge sa puna stapanire pe mintea omului, influentandu-i foarte mult gandirea. Oamenii devin atat de acaparati de ceea ce se intampla in organizatie incat in afara ei nu mai sunt ei insisi ( Gareth Morgan, op.cit., pp. 398 – 401). Imaginand organizatiile ca masini, ne asteptam ca ele sa functioneze eficient, intr-un mod aproape automat si predictibil. In aceste companii departamentele functioneaza ca piesele unei masini, fiecare completand functia celeilalte, totul desfasurandu-se intr-un mod mecanic.
In organizatiile concepute dupa modelul masinii muncitorii pot face o serie de greseli fara sa le pese de acest lucru, fiindca ei nu fac decat o munca rutiniera, pe un segment redus de activitate si sunt supravegheati de un superior care preia sarcina de a semnala eventualele erori. Muncitorii nu mai simt responsabilitatea, considera ca ea apartine doar supervizorilor. Intr-un astfel de sistem cei care gresesc nu vor fi stimulati sa se perfectioneze pentru a evita erorile (Mihaela Vlasceanu, op.cit., pp. 42 – 43).
Putem descrie organizatiile si ca organism ce traieste intr-un anumit mediu la care sunt adaptate mai mult sau mai putin. Teoria organizatiei ca organism a pornit de la ideea ca organizatiile sunt structuri in care lucreaza oameni ce au o serie de nevoi, de la cele biologice la cele de autorealizare. Unii psihologi organizationali au vazut in aceste organizatii mediul ideal in care oamenii pot fi creativi, li se pot da responsabilitati, pot fi motivati etc. si in care se pot realiza cu succes atat obiectivele oamenilor, cat si cele ale corporatiei. Problemele morale la acest tip de organizatie sunt legate de impartirea raspunderii in cazul imbolnavirii organismului. Daca tot organismul e considerat afectat, atunci raspunderea se imparte in mod egal, ceea ce este incorect. Pe de alta parte, daca se cauta doar un organ bolnav poate reveni o raspundere prea mare si inechitabila unor persoane ce nu poarta o vina majora pentru erorile sau rezultatele slabe din companie. Din prisma metaforei organizatiilor ca fenomene culturale, firmele sunt mici societati in care miturile, valorile, principiile etc. sunt prezente ca in orice societate. Companiile de acest tip au o cultura puternica si asta ridica probleme morale legate de autonomia noilor angajati, care pot fi marginalizati daca nu se adapteaza intru totul. Pe de alta parte, pentru companiile tinere este un avantaj sa adopte modelul organizatiei ca fenomen cultural, acesta fiind cel mai potrivit prilej pentru a acorda dimensiunii etice locul cuvenit de la bun inceput.
Drd. Leria Ileana Boros