Cand am auzit despre decizia Nokia de a inchide fabrica din Romania, primul automatism (sau “defect” profesional, cum vreti sa ii spunem) a fost sa-mi pun intrebarea “de ce”. Al doilea automatism a fost sa caut vina in curtea noastra, a romanilor. Dar cred ca de data asta m-am inselat.
Nokia nu a plecat pentru ca s-a saturat de “micile mari” probleme din viata cotidiana romaneasca. Gen discutii interminabile cu autoritatile, promisiunile eterne pentru construirea unor drumuri decente care sa lege fabrica de Occident, micile atentii fara de care functionarii publici romani uita sa-si faca treaba.
Cu siguranta ca finlandezii erau deranjati de toate astea, dar nu din cauza asta au plecat. Au plecat din motive de business, pentru ca de sapte ani incearca sa se adapteze la noile trenduri de pe piata smartphone-urilor si nu reusesc, pentru ca sunt ”inghetati” in proiect si asta se vede in cifre si in ascensiunea parca de neoprit a Google si Apple, ”the new kids on the block”.
Fabrica din Romania producea telefoane cu design simplu, care nu mai corespund cu cererea din pietele dezvoltate. E drept ca exista si va exista cerere pe pietele emergente din lumea a treia care abia acum intra in piata mondiala a comunicatiilor, dar asta e o strategie de termen lung si cand bilanturile financiare te preseaza de cativa ani, trebuie mai intai sa iti asiguri spatele si abia apoi sa te gandesti la ce vei face in urmatorii 5-10 ani.
Spuneam la inceput ca m-am inselat si ca motivele plecarii Nokia nu sunt in curtea noastra. Privind insa mai in profunzime, incep – din pacate – sa se vada si greselile noastre. Chiar daca nu sunt de azi, de ieri, si chiar daca nu sunt legate strict de relatia cu Nokia, ele exista, sunt structurale si ne vor afecta inca mult timp de acum inainte.
E vorba de lipsa competitivitatii, a unei productii interne serioase si sustinute pe termen lung, care ne-a transformat in piata de desfacere sau, cel mult, de forta de munca ieftina.
Daca autoritatile romane se intreaba, ipocrit, cu ce-am gresit de Nokia ne lasa balta acum, aici trebuie sa-si caute vina. Iata ca usor-usor nu mai suntem suficient de ieftini, si lungii ani de ”somn al ratiunii” in care nu ne-am sprijinit talentele si nu ne-am creat un brand serios de tara in business incep sa ne coste.
In loc ca Romania sa fie un ”Sillicon Valley” infloritor al Europei, plangem ca s-a inchis fabrica de strans suruburi pe carcase de telefoane mobile. Cu ce-am gresit, draga Nokia?