„Nu ne vindem tara!”, sloganul de la inceputul anilor ’90, revine in actualitate. Acum, sub o forma mai sofisticata – „am vandut tot si fac strainii profit pe spinarea noastra”.
Chiar astazi am auzit variatiuni pe aceasta tema, intr-o discutie live organizata de un site de specialitate, la care au participat analisti si reprezentanti ai mediului privat.
Oare asa sa fie? Cat de nociv e capitalul strain pentru economia Romaniei? Cu riscul de a trage critici, sa luam ca exemplu trei mari companii cu un numitor comun: toate au fost privatizate si au, in prezent, capital majoritar austriac.
Cliseu: „Petrom, cumparat de o companie mai mica, OMV, face astazi profit mare din pretul ridicat al carburantilor, afectand intregul circuit economic”.
Dar nu a impiedicat nimeni statul roman sa managerieze producatorul petrolier astfel incat sa nu loveasca in interesele altor agenti economici. Nu a oprit nimeni oamenii de afaceri autohtoni (si sunt destui, cu suficienti bani) sa cumpere ei compania si sa o salveze de infuzia sangelui de neamt.
Asta ca sa nu intram in alte considerente teoretice si sa observam ca un stat care se respecta stie ce parghii sa actioneze ca sa creeze un mediu concurential, fara preturi exagerate.
BCR, cea mai mare banca romaneasca, apartine azi grupului Erste. Cliseu: „Tradare, rusine, banii nostri in mainile lacome ale austriecilor!”.
Ce uitam in aceasta poveste: inainte de privatizare, BCR a inglobat Bancorex, cea mai fraudata banca din Romania (cu banii „evaporati” pe malurile Dambovitei, nu la Viena). Erste a preluat-o la pachet cu acea „buba” si iata ca opereaza, de ani buni, o banca din Romania neimplicata in scandaluri, ceea ce, sa recunoastem, pe vremuri aproape ca era o raritate.
La un nivel mai mic, Banca Agricola, si ea cu probleme, desi nu de dimensiunile celor de la Bancorex, a fost achizitionata de Raiffeisen si functioneaza normal.
Cele trei societati au doua puncte comune. Profiturile lor se duc in Austria. Pe de alta parte, insa, ele platesc taxe catre statul roman si genereaza aici locuri de munca.
La intrebarea „sa ne vindem tara?”, raspunsul ar putea fi „nu, daca suntem in stare sa o valorificam noi”.