Despre educatie morala si anticoruptie

Acest articol va incerca sa explice necesitatea existentei educatiei morale ca un pas esential pentru combaterea coruptiei. Apelul catre cititori este sa isi faca un examen de constiinta si sa se intrebe de cate ori au mintit si de cate ori au dat mita si au pretins mita. Nu exista scimbarea a constiintei (metanoia) fara asumarea raspunderii pentru o greseala. Daca noi mintim nu putem pretinde celorlati sa spuna adevarul. Un om de afaceri moral poate pierde pe termen scurt, dar va castiga cu siguranta pe termen lung pentru ca va fi un partener credibil. 

Termenul de coruptie provine din latinescul corrupere insemnand a rupe sau a distruge. Prin urmare ,,este evident ca printr-un act de coruptie se distruge/incalca, indatorrile, normele morale (Cristi Danilet, Coruptia si anticopruptia in sistemul juridic, Editura C. H. Beck, Bucuresti, 2009, p. 5). In acest sens, este defintia din Dex prin care se considera coruptia o incalcare a moralitatii: aceasta fiind ,,1 Stare de abatere de la moralitate, de la cinste, de la datorie. 2. Desfranare, depravare (,,Dictionarul explicativ al limbii romane, in dexonline.ro, 14.11.2013 12:34:10). Coruptia si combaterea ei sunt sintagme tot mai des utilizate in ultimii ani in Romania dar si in lume. Lupta pentru eradicarea coruptiei este o conditie esentiala a existentei uui stat de drept dar si un barometru pentru o buna guvernare. In acest sens, Conventia ONU arata ca spre ,,a lupta impotriva coruptiei, fiecare stat parte incurajeaza in mod special integritatea, cinstea si raspunderea agentilor publici, conform principiilor fundamentale ale sistemului sau juridic (Conventia Organizatilor Natiunilor Unite impotriva coruptiei, denumita si Conventia merida, adoptata prin rezolutia Adunarii Generala nr. 58/4 din 31 octombrie 2003, ratificata in Romania prin ,,Legea nr. 15.09.2004, in Monitorul Oficial nr. 903, 5 octombrie 2004). Asadar se stabileste o legatura dintre combaterea coruptiei si integritate. Fiecare stat de drept trebuie atunci sa stabileasca politici anticoruptie. In Republica Molodova coruptiei este definita precum coruptia ,,orice folosire ilegala de o persoan? cu statut public a functiei sale pentru primirea unor foloase materiale sau a unui avantaj necuvenit pentru sine sau pentru o alta persoana contrar intereselor legitime ale societatii si ale statului ori acordare ilegala a unor foloase materiale sau avantaje necuvenite unei alte persoane (Legea Nr. 90 din 25.04.2008). O punctare mai clara a fenomenului este realizata de un document emis de Banca Mondiala: ,,coruptia este intrebuintarea ilegala a resurselor publice in scopul unui castig personal (Helping Countries Combat Coruption:The Role of World Bank, The International Bank for Reconstruction and Development/Word Bank, sept. 1997, p. 19). La randul lor expertii INTERPOL considera coruptia ca fiind ,,indeplinirea sau neindeplinirea unui act de indivizii sau organizatii publice sau private, prin incalcarea legii si increderii pentru profit sau benefici (Conduct for law enforcement officers, in www.interpol.int/Public/Corruption/IGEC, 14.11.2013 13:02:33).

Principale fapte de coruptie sunt:
-Abuzul in serviciu (,,Art. 131 din Legea nr. 78/2000 stabileste ca sunt fapte de coruptie: infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor publice, infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor si infractiunea de abuz in serviciu prin ingradirea unor drepturi, daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, (,,Integritate publica, in integritate.resurse-pentru-democratie.org/ generalitati_coruptie.php, 14.11.2013 13:06:14);
–Luarea de mita (art. 254 Codul Penal, ,,este fapta functionarului care, direct sau indirect, pretinde ori primeste bani sau alte foloase care nu i se cuvin, ori accepta promisiunea unor astfel de foloase sau nu o respinge, in scopul de a indeplini, a nu indeplini ori a intarzia indeplinirea unui act privitor la indatoririle sale de serviciu, sau in scopul de a face un act contrar acestor indatoriri, ibidem);
-Darea de mita (art. 255 Cod Penal, ,,consta in promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase unui functionar public, direct sau indirect, in scopul determinarii acestuia sa indeplineasca, sa nu indeplineasca un act privitor la indatoririle sale de serviciu sau in scopul de a face un act contrar acestor indatoriri sau de a intarzia indeplinirea unui act privitor la indatoririle de serviciu, ibidem);
Primirea de foloase necuvenite (art. 256 Cod Penal, ,,consta in primirea de catre un functionar, direct sau indirect, de bani ori alte foloase, asa numitele atentii: cadouri, sacose cu diverse produse, plicuri cu bani strecurate printre foi etc.), dupa ce a indeplinit un act, in virtutea functiei sale si la care era obligat in temeiul acesteia, ibidem);
–Traficul de influenta (art. 257 Cod Penal, ,,consta in primirea ori pretinderea de bani sau alte foloase, ori acceptarea de promisiuni de daruri, direct sau indirect, pentru sine ori pentru altul, savarsita de o persoana, care are influenta sau lasa sa se creada ca are influenta asupra unui functionar, pentru a-l determina sa faca ori sa nu faca un act, ce intra in atributiile sale de serviciu, ibidem);
– Infractiuni care sunt asimilate actelor de coruptie (,,Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie a introdus sanctionarea unor fapte din sfera economica, fapte anterior neincriminate, ibidem);
– Infractiuni contra intereselor financiare ale Comunitatii Europene (,,in legatura cu infractiunile de coruptie, prevazute de Legea 78/2000 modificata prin Legea 161/2003, ibidem).
Analizand enumerarea acestor infractiuni incadrate la capitolul coruptiei, Cristi Danilet, arata insa ca ,,nu exista o definitie a coruptiei, ci sunt incriminate unele infractiuni din aceasta sfera in cadrul capitolului referitor la infractiuni de serviciu sau in legatura cu cu serviciul: conflictul de interese, luarea de mita, darea de mita, primirea de foloase necuvenite (Cristi Danilat, op. cit., p. 9). Acesta mai arata ca ar trebui sa existe si infractiuni ,,precum represiunea nedreapta, arestarea nelegala; cercetarea abuziva, incercarea de a determina marturia mincinoasa, favorizarea infractorului (ibidem, p. 9).

Ca exista coruptie de mult timp in lume este un fapt cert. Cercetarea vechilor coduri juridice arata ca de mult timp legiutori se lupta cu acest flagel. S-a aratat anterior ca in cadrul coruptiei este si incercarea de determina martia mincinoasa (ibidem). Rezulta de aici un apel necesar catre porubca biblica sa nu minti: ,,sa nu marturisesti stramb impotriva aproapelui tau. Se puncteaza aici elemente de baza in educatia morala precum adevarul, dreptatea si omul de langa noi. Educatia morala incepe asadar cu cateheza din copilarie, dar apoi formarea scolara trebuie sa aiba in vedere ,,introducerea  in programele scolare a unor cursuri… care sa porneasca de la definirea si popularizarea unor termeni specifici precum coruptia, integritatea morala, conduita corecta,incompatibilitate, serviciu public (Cristi Danilet, op. cit., p. 103). De exemplu in Scolile din Milano se predau din 1990 notiuni referitoare la investigatiile referitoare. Tot in aceasta directie merge si apelul din cateheza de vineri 8 noiembrie 2013 a lui Papa Francisc in care se arata cat de importanta este educatia morala in conditiile in care cultura mitei este deja un fel de drog.

,,Cultura mitei a devenit un fapt obisnuit. Se incepe cu un plic mic, dar devine un fel de drog. Copiii unui functionar public necinstit probabil ca sunt inscrisi la scoli scumpe, primesc o educatie deosebita, dar mostenesc murdria tatalui lor, care si-a piedut demnitatea fiind corupt (,,Papa Francisc denunta CULTURA MITEI, in https://www.facebook.com/pages/ Papa-Francesco-Papa-Franciscus-Papa-Francisc/155065377986470, 14.11.2013).
 
Imoralitatea incepe cu modelele avute in familie. Un copil cu parintii care au o conduita imorala are toate sansele de a deveni si el. Nu degeaba se spune in vorbirea populara cine se aseamana se aduna. Intr-un stat de drept trebuie sa existe o preocupare constanta pentru combaterea coruptiei, dar la randul lui fiecare cetatean trebuie sa inteleaga ca are partea lui de raspundere. Nu trebuie uitat nici rolul educatiei morale. Pornind de la sintagme precum merge si asa si ma descurc eu nu se poate ajunge in niciun caz la eradicarea coruptiei, ci la raspandirea ei.
Dr. Adriana Mihaela Macsut si Drd. Stefan Grosu