- 
English
 - 
en
Romanian
 - 
ro

Dilema angajatorului in 2011 dupa noul cod al muncii: Contractul de munca vs conventia civila

01 Mar, 15:45 • marius.vicentiu.coltuc

Una dintre cele mai controversate probleme juridice se refera la conventia civila, care poate insemna acelasi lucru cu contractul de colaborare sau contractul de prestari servicii.

Sunt puse sub semnul intrebarii, sub aspectul legalitatii, mai multe aspecte, in primul rand daca cineva se poate angaja pe baza de conventie civila, cine poate face acest lucru, pentru ce activitate si pentru ce durata.

In al doilea rand, se pune foarte frecvent problema daca este mai avantajos sa lucrezi pe baza de conventie civila sau contract de munca. Raspunsul la toate aceste intrebari depinde de multi factori.

In momentul de fata, singurele reglementari referitoare la aceste contracte sunt cele din Codul Civil privind locatiunea lucrarilor (art. 1.470-1.490). Conventia civila de prestari servicii a fost reglementata detaliat in Legea nr. 130/1999 privind unele masuri de protectie a persoanelor incadrate in munca. Aceasta lege spunea clar ca se pot incheia conventii civile pentru activitati regulate ce nu depasesc in medie 3 ore pe zi in raport cu programul de lucru lunar.

Insa dispozitiile respective au fost abrogate prin Legea nr. 577/2003 privind aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 9/2003 pentru modificarea si completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale.

Potrivit art. 1470 din Codul Civil, exista trei feluri de locatiuni ale lucrarilor:
1. Cea prin care persoanele se obliga a pune lucrarile lor in serviciul altora;
2. Cea a carausilor si a capitanilor de corabii, care se insarcineaza cu transportul persoanelor sau al lucrurilor;
3. Cea a intreprinzatorilor de lucrari.

Pentru ce activitati si ce durata se pot incheia conventii civile?

Conventiile civile cu persoane fizice neautorizate

Sunt multi patroni care, in loc sa incheie contracte de munca, incheie conventii civile cu persoane fizice neautorizate. Aceste contracte sunt ilegale, pentru ca mascheaza contractele de munca si, evident, nu ofera protectie salariatului in nicio privinta. Fiind un raport de drept civil, si nu de dreptul muncii, persoana fizica neautorizata, angajata pe baza de conventie civila, nu are practic niciun drept.

Conventiile civile incheiate cu persoane fizice autorizate

Inca de la inceput trebuie spus ca la aceasta sectiune nu facem referire la contabili, traducatori, avocati, consultanti fiscali, notari, pentru ca acestia exercita profesii independente reglementate prin legi speciale.

Persoanele fizice autorizate conform OUG nr. 44/2008 au dreptul sa incheie conventii civile (sau contracte de prestari servicii). Aceasta ordonanta reglementeaza desfasurarea activitatilor economice de catre persoanele fizice autorizate, intreprinderile individuale si intreprinderile familiale.

Insa nici aceste conventii civile nu pot masca un contract de munca. Practica judecatoreasca si autoritatile fiscale considera ca un asemenea contract este posibil doar pentru o prestatie unica, ocazionala, si nu pentru activitati regulate, desfasurate pe o perioada de timp nelimitata sau mai lunga decat cere prestatia respectiva.

Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) si-a exprimat clar punctul de vedere, in vara anului trecut, cand a sanctionat cluburile de fotbal pentru ca angajau sportivi profesionisti, contabili, soferi, electricieni etc. pe baza de conventii civile. Conform ANAF, „sportivii profesionisti nu pot fi angajati pe conventii civile, care se pot incheia doar pentru activitati ocazionale, si nu pentru cele dependente”.

Aceasta este interpretarea art. 1.471 din Codul Civil, care spune ca „nimeni nu poate pune in serviciul altuia lucrarile sale decat pentru o intreprindere determinata sau pe un timp marginit”.

Deci conditiile impuse de lege sunt ca serviciul prestat sa fie determinat, executat printr-o singura prestatie, sau timpul pentru care presteaza serviciul respectiv sa fie limitat. Insa limbajul arhaic al Codului Civil, conceput la 1864, face ca aceste conditii sa fie interpretabile, ambigue. Ce inseamna „intreprindere determinata” si mai ales ce inseamna „timp marginit”?

In practica s-a retinut ca trebuie sa fie vorba de o singura prestatie care sa dureze exact cat este necesar pentru a o duce la bun sfarsit. De exemplu, pentru un electrician, exact cat sa repare sau sa instaleze ceva. Sau pentru un web designer, exact cat sa faca un site.

Tot in ideea de a nu masca raporturi de munca prin conventie civila, in practica s-a mai retinut ca nu se pot incheia astfel de conventii pentru activitati care fac parte din obiectul de activitate principal sau secundar al firmei.

Activitati independente reglementate de legi speciale
Contabilii, traducatorii, consultantii fiscali, auditorii, avocatii sau notarii nu sunt autorizati in sensul OUG 44/1998 privind desfasurarea activitatilor economice de catre persoanele fizice autorizate, intreprinderile individuale si intreprinderile familiale.

Avantaje si dezavantaje fata de contractul de munca

Desi, asa cum am aratat, contractele de prestari servicii sunt la limita legalitatii, fiind destul de riscante pentru angajator in cazul unui control al Fiscului, acestea se practica foarte frecvent, pentru a masca raporturi de munca, atat cu persoane fizice autorizate, cat si cu cele neautorizate.

Angajatorului ii convine pentru ca nu plateste asigurarile, iar impozitul pe venit este de 10% prin retinere la sursa.

Pentru angajat, daca nu este persoana fizica autorizata, dezavantajele ar fi ca nu este asigurat pentru pensii, somaj sau sanatate, poate fi concediat fara preaviz si nu are niciun instrument legal eficient pentru a se apara impotriva angajatorului nici macar daca acesta nu-i plateste salariul.

Fiind un raport civil, si nu de munca, el trebuie sa plateasca taxa de timbru si trebuie sa dovedeasca absolut tot ce sustine. Daca ar fi fost raport de munca, angajatorul ar fi trebuit sa probeze ca nu este asa.

Aceste aspecte sunt valabile si pentru persoana fizica autorizata, cu exceptia faptului ca aceasta isi poate plati toate asigurarile. Aceasta ar putea avea si avantaje in sensul ca isi poate deconta tot felul de cheltuieli si, optional, poate fi scutita de TVA daca are o cifra de afaceri sub 35.000 de euro pe an.

Impozitarea veniturilor obtinute din conventiile civile

Contribuabilii care obtin venituri din conventii civile pot opta intre impozitarea veniturilor din activitati independente (potrivit art. 52, lit. d, Cod Fiscal) sau impozitarea veniturilor obtinute din alte surse (art. 78, lit. e, Cod Fiscal).

Optiunea de impunere a venitului brut se exercita in scris, in momentul incheierii fiecarui raport juridic/contract si este aplicabila veniturilor realizate ca urmare a activitatii desfasurate pe baza acestuia.

Urmărește Daily Business pe Google News