O stire vazuta de dimineata, despre o institutie financiara ce tocmai a lansat credite cu DAE incepand de la 25%, m-a facut sa ma gandesc din nou la un subiect fierbinte…fierbinte pentru banci, pentru BNR, dar mai ales pentru clientii bancilor si IFN-urilor.
Cat de tare se poate intinde o dobanda, inainte sa iti pierzi clientii?
Raspunsul a venit de la sine….atat de tare cat iti permite concurenta si piata; iar in cazul bancilor, cat de tare iti permit si masurile administrative si de limitare a riscului ale BNR (adica, gradul maxim de indatorare impus).
Si aici apare paradoxul – vrei sa iei un credit de la banca – e usor sa compari ofertele de la zece banci (cel putin la nivel de DAE), insa cum mai compari atunci cand frigiderul costa 1000 de ron , sau 20 de ron in rate???, in plus e nevoie doar de buletin….
Gata s-a rupt treaba cu elasticitatea…clientul nu mai poate compara, e captiv in magazin; mai conteaza ca dobanda efectiva este 27%? Mai conteaza ca la finalul celor 5 ani lungi de rate, frigiderul a costat peste 3.000 de ron? NU….e frigider cu doar 20 de ron pe luna…