Actuala putere incearca sa ne convinga cat de bine conduce tara. Iar in acest scop, se compara mereu cu precedenta guvernare.
„Spre deosebire de cresterea economica din 2007-2008, stimulata de bula imobiliara si de un consum excesiv, acum discutam de o crestere cat de mica, dar sustenabila”, [url=https://www.dailybusiness.ro/stiri-finante-banci/basescu-cei-de-la-bnr-dau-lectii-in-loc-sa-miste-lucrurile-vrea-vreunul-dintre-ei-sa-fie-ministru-de-finante-63049/]a declarat presedintele Traian Basescu[/url].
Despre ce vorbeste seful statului? In 2007 si 2008 economia a crescut cu peste 6%, respectiv peste 7%. Au urmat doi ani de scadere, 2009 cu minus 7,1% si 2010 cu minus 1,2%. Dar, in ultimele doua trimestre am avut, in sfarsit, cresteri: 0,1% in T4 2010 si 0,6% in T1 2011.
In conditiile astea, sa spui „voi ati avut crestere mare, dar nesustenabila, a noastra e mica, dar sustenabila” aduce cu „tu ai trei iubite si eu numai una, dar a mea e mai frumoasa, mai desteapta si mai cumsecade”.
Cum facem diferenta dintre o crestere sustenabila si una nesustenabila? Un unghi ascutit are mai putin de 90 de grade, iar unul obtuz, mai mult. Apa ingheata la sub 0 grade Celsius si va fi in stare lichida (sau de vaporti) peste aceasta temperatura. Sunt parametri stabiliti de multa vreme si unanim acceptati. Exista o masura care sa determine sustenabilitatea cresterii economice?
Cresterea economica inseamna cresterea produsului intern brut (PIB), calculat ca investitii plus consum plus exporturi minus importuri. Toti analistii si politicienii care se refera la „nesustenabilitate” blameaza consumul prea mare, bazat pe creditare. Dar niciunul nu a pronuntat o pondere limita pentru consum (de exemplu 30% sau 50% din PIB), deasupra careia sa putem decreta aceasta nesustenabilitate.
Traian Basescu, Emil Boc si ceilalti reprezentanti ai puterii actuale „flutura” notiunea ori de cate ori au ocazia. Pana acum, niciunul dintre interlocutorii lor nu a avut inspiratia sa-i intrebe „care este, domnilor, pragul de nesustenabilitate?”.