„Nu angajati persoane negativiste sau triste, indiferent cat de capabile ar fi. Ele devin sursa majoritatii problemelor la locul de munca”. Un sfat pentru manageri, desprins dintr-o carte scrisa de Brian Tracy.
Ce-i asta? – se vor revolta adversarii „schematismelor americane” (desi Tracy este canadian la origine), dar si partizanii corectitudinii politice. Adica, de frica sa nu-mi pierd jobul, sunt obligat sa zambesc tot timpul, chiar si atunci cand m-am certat cu persoana iubita, echipa preferata de fotbal a pierdut meciul si am circulat ore intregi printr-un trafic infernal… cu alte cuvinte, sa imi neg starea de dragul banilor si al carierei.
Problema pare la fel de dificila si pentru angajatori. Parafrazandu-l pe Murphy, fericirea pe planeta e constanta, in timp ce populatia se afla in continua crestere, astfel ca probabilitatea de a gasi angajati model scade in permanenta.
Si apoi, daca minoritatile de toate categoriile reclama tratament egal cu majoritarii, de ce nu ar avea si posacii aceleasi drepturi cu exuberantii?
Stiti de ce? Pentru ca un ungur, de exemplu, poate munci la fel de bine ca un roman si oricum nu va putea niciodata sa isi schimbe natia, asa ca e total contraproductiv pentru manager sa-l discrimineze. In schimb, in cele mai multe cazuri, un lucrator trist va fi mult mai ineficient decat unul vesel, dar ii sta in putere sa isi modifice starea si sa obtina si el rezultate bune.
Cu omul suparat pe viata, ai la dispozitie doua variante: il eviti sau devii ca el. Daca nu suntem atenti, astia ne deprima pe toti, cu consecinte dezastruoase atat in planul afacerilor, cat si al sanatatii mentale, la nivel de individ si de organizatie.
Cartea lui Brian Tracy se adreseaza angajatorilor. Din punctul de vedere al angajatilor, situatia are o singura rezolvare: nu veniti la serviciu cu problemele de acasa.