Guvernul a mai gasit o modalitate de a atrage bani la buget: aplicarea de penalitati pentru terenurile agricole nelucrate (lasate de parloaga, cum se spune in popor).
Desigur, o solutie simpla de a creste veniturile statului vizeaza impunerea de taxe, impozite, penalitati. Mai complicat (dar de multe ori mai eficient) este sa stimulezi afacerile sa se dezvolte, pentru ca incasarile bugetare sa fie mai mari.
In cazul de fata, decizia pare potrivita pentru acei oameni care au pamant, pot sa il lucreze si sa obtina castiguri de pe urma lui, dar lenea ii tine pe loc. Conform statisticilor Ministerului Agriculturii, masura va afecta circa 400.000 de persoane, care detin in total 1,5 milioane de hectare. Atatia lenesi chiar merita „arsi la buzunar”.
Numai ca de la fata locului se vede altfel. Recent, la o emisiune TV de specialitate, directorul unui mare combinat agroindustrial din vestul tarii arata ca in Occident, agentii economici din domeniu primesc subventii mult mai mari decat la noi si implicit obtin performante mai bune pe piata. El estima ca anul acesta, compania pe care o conduce se va descurca, avand in vedere ca include culturi, ferme de animale, utilaje, statii de mecanizare. Dar ca micii producatori vor ajunge in pragul falimentului, deoarece vanzarile nu le vor acoperi cheltuielile.
Ca replica, mi-am amintit o declaratie mai veche a unui oficial din Ministerul Finantelor: „daca stai sa ii asculti pe cei din agricultura, ai zice ca au de toate, numai subventiile lipsesc”.
Disputa e veche de 20 de ani. Un orasean care nici nu stie sa tina mana pe sapa nu poate sa dea un verdict din fata computerului. Un pronostic privind reactia proprietarilor de terenuri la aceste penalitati nu va face, insa, gaura in cer.
[img=561][/img]
Cine nu are, efectiv, cum sa lucreze pamantul, il poate include in asociatie. Dar sunt si situatii unde nici aceasta miscare nu e posibila. In unele sate, nu exista asociatii agricole constituite.
Deocamdata, guvernantii nu au stabilit nivelul penalitatilor. Cand acesta va fi cunoscut, proprietarul ar putea sa gandeasca astfel: „decat sa lucrez pamantul in paguba, mai bine platesc taxa”. Probabil ca unii vor prefera sa scoata terenurile la vanzare, ca sa scape de griji. Astfel, oferta de suprafete va creste, determinand o scadere a pretului la hectar.
Noua decizie ar putea sa mai aduca la bugetul de stat ceva venituri sau sa mai anime un pic piata terenurilor agricole. Slabe sperante insa ca va reusi sa relanseze agricultura. Un sector cu potential, din pacate prea putin exploatat.