Marea Deposedare

Pentru cunoscatorii crizelor economice, perioada de sfarsit este caracterizata prin transferul proprietatilor. Ea poate fi scopul declansarii crizelor sau doar un efect al acesteia. Cert este ca fiecare din noi suntem afectati intr-un fel sau altul, in functie de expunerea la care ne-a gasit aceasta criza fata de diversi factori provocatori de deposedare.

In linii mari, factura crizei pentru fiecare din noi are doua componente: una personala, caracterizata de locul in care ne aflam la inceputul crizei si expunerea la atacurile pe care ea le aduce si una comuna, adica factura pe care cei care ne conduc mai mult sau mai putin competent ne-au pregatit-o.

Deposedarea individuala

Pentru cei mai multi din noi acestea sunt cunoscute, fie in totalitate, fie in parte, insa o mai buna imagine o putem avea doar atunci cand avem tabloul insumarii acestora. Platind cate putin, nu avem imaginea de ansamblu a ceea ce ni se intampla. E ca si cum nu vedem padurea din cauza copacului. Fara a avea pretentia enumerarii complete, am sa le prezint pe cele mai semnificative:

1. Deposedarea prin inflatie – cresterea TVA cu 5 procente, de la 19% la 24% (va) atrage, dupa parerea economistilor, o crestere a preturilor cuprinsa intre 2% si 7%. Cum toate prognozele s-au dovedit optimiste si au fost revizuite in sens negativ, se poate presupune ca inflatia poate creste si cu peste 8% pana la sfarsitul acestui an. Asta va insemna ca vom plati mai mult pentru aceleasi produse si servicii ca pana acum.

2. Deposedarea prin suprataxare – vazute fara fonduri la buget, partidele si politicienii, in incompetenta lor evidenta, maresc baza de impozitare si numarul si valoarea taxelor si impozitelor, fara a crea valoare sau un mediu de afaceri producator de venit. Chiar daca aduc bani la bugetul local sau de stat, modul defectuos de adminstrare a acestor fonduri nu fac decat sa inrautateasca climatul economic si mai mult si sa puna o povara in plus pe spatele populatiei si a agentilor economici.

3. Deposedarea prin somaj – impus de reglarea numarului de salariati si a efortului bugetar, pe de o parte, si de falimentarea la care au fost impinse firmele, fie prin impozitare excesiva sau prin management defectuos, pe de alta parte, somajul a facut in acest an undeva la 1.000.000 de victime. Adica aproape 10% din populatia activa a Romaniei. Cum 90% din populatie depinde de o singura sursa de venit, somajul afecteaza cel mai mult si produce o deposedare rapida de bunuri si proprietati pe cei care se gasesc in aceasta situatie.

4. Deposedarea prin imprumutare / creditare – perioada cand se luau credite doar cu buletinul se razbuna acum prin dobanzile pe care bancile nu s-au grabit sa le scada si prin comisioanele pe care aceleasi banci s-au grabit sa le introduca pentru ca le permiteau contractele sau pentru ca asa doreau muschii lor. Ramasi fara nicio protectie din partea organismelor statului sau a societatii civile, cei mai multi am platit rate mai mari in conditiile in care dobanda de referinta a BNR a scazut simtitor pana la 6,5%.

5. Deposedarea prin consumo-analfabetism – aici regasim atat modul in care cei care au avut sau au banii ii gestioneaza, cheltuindu-i pe produse si servicii neaducatoare de venit (pasive, cum le denumeste Kiyosaki), cat si starea financiara si lipsa educatiei privind crearea de active care au determinat situatia financiara actuala. „Investitia” banilor in schimbarea masinii cu una noua sau amenajarea casei precum si alte actiuni care arata lipsa de preocupare fata de marirea surselor de venit, determina la cei mai multi situatii financiare greu de suportat.

6. Deposedarea prin fluctuatia cursului valutar – cresterea valorii principalelor valute influenteaza volumul platilor la facturile serviciilor si utilitatilor calculate in euro sau dolari, determina cresterea pretului la carburanti, iar pentru cei care au credite in valuta si venituri in lei, rate mai mari la banci, in fiecare luna. Adunate, aceste diferente la facturi constituie sume importante si deposedari de bunuri si servicii pe care altfel ni le-am fi putut permite prin economisire la sfarsitul unui an.

7. Deposedarea prin tragedie – orice actiune depresiva, uneori mergand pana la suicid, precum si incapacitatile de munca, accidente rutiere sau de munca, precum si imbolnavirile subite, reprezinta tragedii si eforturi financiare pe umerii familiei si a urmasilor sau sustinatorilor persoanelor afectate. De aceea spun ca suicidul nu este o optiune, el reprezentand mai mult un act de egoism prin povara financiara si sentimentala provocata celorlalti si prin traumele psihice nemeritate pe care le induce.

8. Deposedarea prin executare silita – creditarea reprezinta un joc asumat atat de debitor cat si de creditor. In cazul neplatii creditelor contractate, bancile sau institutiile financiare sunt indreptatite prin contract sa ia inapoi bunurile cu care s-a garantat acel credit. Mai grav este ca, dupa vanzarea la licitatie, tot mai ramane o suma de recuperat de catre banca, iar simpla vanzare a bunului cu care s-a garantat nu rezolva situatia financiara in care se afla restantierii. Cel mai bine este sa se comunice cu banca si sa se platesca datoriile, desi au existat cazuri in care un calcul privind suma totala de plata la sfarsitul creditarii si valorificarea ulterioara a bunului garantat sa dea o diferenta atat de mare pentru care nu se merita continuata plata creditului. Ramane insa asumarea pierderii valorilor platite anterior si inscrierea ca rau platnic la Biroul de Credite.

9. Deposedarea prin camatarie – am enumerat acest gen de deposedare din doua motive: pe de o parte disperarea cu care unii recurg la imprumuturi de la camatari si, pe de alta parte, pentru pericolul la care se expun, cei mai multi nestiind nimic despre metodele folosite de catre acestia. Pentru a exemplifica, cunosc un caz in care cineva a pierdut un Mercedes C-Klass de 2 ani vechime, lasat gaj pentru un imprumut de 2.500 euro luat de la camatari, pentru ca acestia nu au putut fi de gasit la termenul restituirii imprumutului. Fara o confirmare de plata care s-ar fi putut face in contul bancar al camatarilor daca cel care lua imprumutul stia de aceasta metoda, acestora li s-a dat dreptate si au ramas cu o masina care costa si 10.000 de euro daca nu mai mult.

10. Deposedarea prin devalorizare – atunci cand banii cash sunt pe sfarsite, optiunea celor mai multi este de a scoate la vanzare actiunile la bursa, bunurile din casa sau proprietatile imobiliare. Cum valoarea acestora a scazut vertiginos in perioada crizei, diferenta dintre pretul de vanzare si cel de achizitie este de cele mai multe ori defavorabila celor care recurg la astfel de actiuni. Cel mai bun caz este cel al lui Gigi Becali care, desi detine cateva afaceri care-i puteau mari valoarea averii, investitia in terenuri i-a adus pierderi o data cu scaderea preturilor acestora, in anumite cazuri si cu 40% din valoarea initiala. Dar vorba lui: „Banii au venit de la dracu si s-au intors inapoi”. Nu?

11. Deposedarea prin infractionalitate – acest gen de devalorizare ia aspecte dintre cele mai diverse, de la furtul din locuinte, de pe strada si pana la deposedarea banilor din conturi prin clonarea de carduri sau prin functionarii bancii (vezi cazurile de la Brasov si Bucuresti). Mai mult, exista situatii de neplata a salariilor angajatilor sau a facturilor contractate de la firme pentru bunuri si servicii folosite.

12. Deposedarea prin faliment – chiar daca pentru angajati falimentul inseamna doar somaj, nu acelasi lucru il reprezinta pentru proprietarul afacerii falimentate sau pentru actionarul acesteia. Mergand mai departe, ganditi-va ce insemna falimentul bancii la care aveti economiile in cont sau a fondului de investitii unde ati cotizat pentru pensia facultativa.

13. Deposedarea prin lipsa de educatie si tare de caracter – am introdus acest gen de deposedare diferit de deposedarea prin creditare, prin a atrage atentia asupra unui fapt din ce in ce mai raspandit: cei mai multi nu dorim sa ne platim pretul, credem ca stim totul, ca mai apoi sa facem actiuni pe care le regretam ulterior. A te folosi de experienta unui specialist in domeniu, reprezinta de cele mai multe ori economii de bani mai mari decat plata unui comision si a pierderii unei sume pe care acesta o reprezinta. Stiu situatii in acest an in care cineva a vandut un apartament confort 1 cu doua camere cu agentia imobiliara, caz in care cumparatorul a platit comision, nu el, ca mai apoi sa nu spuna nimic si sa incerce sa cumpere o casa care s-a dovedit improprie si cu defecte majore. Astfel s-a pierdut avansul de 1000 de euro, taxele notariale si impozitul catre stat, pentru ca banii ramasi nu i-au permis decat sa cumpere un apartament confort II si nerenovat. Sau cazul unui constructor de apartamente la mansarda care, din prostie si lacomie, in loc sa-si finalizeze lucrarile a dat bani cu imprumut (pe care nu-i mai vede curand), este dat in judecata de cumparatori si sta si cu restul apartamentelor nevandute pentru ca s-a inscris procesul pe CF.

14. Deposedarea prin incetarea contractului social – situatia este din ce in ce mai des intalnita fie prin lipsa de fonduri acordate primariilor pentru ajutorul in cazurile sociale, precum si reconsiderarea si revizuirea unor ajutoare si pensii atribuite in mod fraudulos. Intrebarea ar fi daca, in cazul in care nu venea perioada de criza, aceste reverificari ar mai fi avut loc. Eu unul cred ca nu!

15. Deposedarea prin creante – sunt acele situatii in care avem bani de incasat si facturi de platit. Intrati in aceasta capcana, nu cred ca mira pe nimeni ca au aparut societati care cumpara litigii la pret mai mic decat valoarea acestora si percep penalitati si daune mai mari de la cei care trebuie sa le plateasca. Diferenta este o pierdere in buzunarul sau gestiunea persoanelor sau firmelor care recurg la astfel de gesturi.

16. Deposedarea prin coruptie – spaga, mita, atentia pe care trebuie sa le platim pentru ca domnul functionar sa-si reintregeasca venitul afectat prin taierile de 25% dictate de guvernul Boc. La care se adauga vanatoarea cu radarul a politailor pe drumurile publice sau pretinsele incalcari ale legii ce pot duce la pierderea permisului de conducere. Sunt convins ca experienta dvs. poate da o multime de exemple in acest sens.

17. Deposedarea prin viciu – alcoolul, fumatul drogurile, viteza, jocurile de noroc, … sunt alte cauze ale deposedarilor pe care cei afectati de ele si familiile acestora trebuie sa le suporte. Asa ca inainte de a va apuca de unul din acestea ganditi-va de doua ori sau mai bine lasati sa treaca criza si vedeti voi dupa aceea.

Chiar daca pentru unii par nesemnificative, un calcul cu tot ce platiti anul acesta sau ati platit pana acum v-ar putea da niste sume care sa va faca ochii cat cepele si sa va determine sa va ganditi, poate, la emigrare. Pentru ca tabloul realizat arata cauza saraciei noastre dar si solutiile stoparii acesteia, atat cat putem fiecare. Mai mult, ganditi-va ca cineva castiga din toate deposedarile enumerate anterior. Intrebati-va cine si veti incepe sa gasiti raspunsuri ce pareau pana acum un mare mister.

Deposedarea colectiva

Deposedarea colectiva este una indirecta, dar care are influente majore asupra fiecaruia din noi: ganditi-va numai cat platiti pe arcurile si telescoape la masina dvs. sau a familiei si daca costurile erau altele daca aveam drumuri bune si autostrazi. Mai ales ca indatorarea excesiva, daca ar fi sa enumar numai o cauza a cresterii facturii crizei per capita, inseamna bani mai multi scosi din buzunarul meu, al familiei mele si al urmasilor mei. Asadar:

1. Deposedarea prin supraindatorare – acordurile cu FMI, Banca Mondiala si Banca europeana, emisiunile de bonduri si certificatele la termen precum si imprumuturile de la bancile private, inseamna pentru fiecare din noi incarcarea unei facturi per individ din ce in ce mai mari. Indiferent de motivul pentru care aceste imprumuturi au fost si sunt facute, prezenta lor arata o proasta gestionare a omului politic a treburilor tarii. Si chiar daca ii auziti cum se acuza reciproc, sunt toti o apa si un pamant, jucand o fanfaronada si un teatru prost pentru deliciul gurilor casca saraciti asa cum puteti citi aici.

2. Deposedarea prin dependenta – independenta nu se mai pierde teritorial ci economic, financiar si politic. Astfel, dependenta de resurse energetice si de materii prime din exterior, de fonduri si bani din afara, de investitii straine, de decizii politice care sa stabileasca traseul unor conducte de gaze si petrol, genereaza un cost al desfasurarii afacerilor si al consumului populatiei din ce in ce mai mare.

3. Deposedarea prin coruptie – exista un site (citeste aici) in care, insumarea cazurilor de coruptie si a prejudiciului acestora reprezinta 7.280.982.495 EURO. Ce s-ar putea face cu acesti bani daca ei nu luau calea clientelei politice si a coruptiei institutionalizate?

4. Deposedarea prin dezechilibrul bugetului de stat – aceasta este cauza pentru reducerea veniturilor bugetare cu 25%. Precum si, alaturi de corutie, cauza lipsei banilor de investitii, adica a lipsei autostrazilor, a spitalelor si scolilor dotate la nivel corespunzator.

5. Deposedarea politica – este costul social pe care Romania il suporta pentru campaniile electorale, pentru intretinerea unor partide corupte si incarcate de impostura si incompetenta, este pretul perindarii pe la televiziuni a unor infractori dovediti si nepedepsiti din diverse motive, mergand de la prescriptia faptelor si pana la exceptia de neconstitutionalitate. Alaturi de o justitie corupta si bolnava, omul politic insemna raul cel mai mare pentru factura pe care fiecare din noi trebuie sa o plateasca. Pomenile electorale, costul parlamentarilor, a sustinerii partidelor politice (v-ati intrebat cate taxe si impozite platesc partidele, aceste Persoane Juridice, catre stat?) si al unui tip de democratie mioritica obscura, murdara si medievala.

Daca in cazul deposedarii personale putem reactiona imediat, in cazul celei comune nu putem decat sa speram la o implicare civica si o constiinta colectiva mai mare. Si cum nu se vede nicio speranta in acest sens, poate simplul fapt al aducerii in atentia dvs. a acestora poate fi un bun inceput.