Criza petrolului motivata de jocul cererii si al ofertei si efectele incalzirii globale au generat schimbari in optiunile consumatorilor.
Pretul ridicat al combustibilului la pompa face ca americanul de rand sa nu isi mai doreasca achizitia unor automobile mari consumatoare de combustibil.
Cererea pentru astfel de modele a scazut in unele cazuri cu peste 50 la suta.
Ce fac producatorii din industrie?
Raspunsul la aceasta intrebare nu este singular.
America si companiile americane au continuat sa creada si sa investeasca in modele construite pe ipoteza unui pret scazut la petrol.
Companiile japoneze au inceput sa investeasca de peste un deceniu in modele hibrid cu consum mic de petrol si cu emisii putine de gaze cu efect de sera.
Investitiile masive in astfel de tehnologii incep sa-si arate roadele, iar eficienta lor este in crestere intr-o economie care se pregateste sa se adapteze la o lume cu preturi ridicate la petrol.
In acelasi timp nume sonore precum General Motors se zbat in incercarea de a evita falimentul, prin abandonarea platii de dividende, concedieri si mai nou printr-un parteneriat cu fonduri de investitiii suverane.
Fondurile suverane revin des in atentia noastra, inclusiv pe acest blog si au o importanta tot mai mare in evitarea unor derapaje majore in economia ammericana.
Care este pretul acestor parteneriate?
Sa fie doar profitul rezonabil dintr-o investitie, singura motivatie de a investi sau se poate vorbi de interese mai largi, inclusiv de interese politice.
Pana una alta se pare ca s-a gasit primul vinovat pentru atacurile speculative asupra pretului petrolului. Se pare ca un fond de investitii olandez.
Voi afla mai multe detalii si voi reveni .
Pana atunci o saptamana buna,