In lume exista beneficiari si permisivi. Beneficiarii cred ca lumea a fost creata pentru ei, iar binefacatorii pornesc de la premisa ca omul traieste intr-o colectivitate si ca pe langa oameni mai exista si alte fiinte.
Permisivii promoveaza o competitie limitata si bazata pe coduri etice riguroase , iar beneficiarii sunt adeptii economiei salbatice de piata in care omul este doar mana ieftina de lucru. Din nefericire pemisivii au fost cuceriti de beneficiari.
Aceasta inegalitate sociala l-a preocupat pe Paul al VI lea a aratat in enciclica Populorum progressio, din 26 martie 1967.Acesta a aratat ca economia trebuie sa serveasca intrega umanitate si nu doar cativa oameni si ca este nevoie de o dezvoltare progresiva a intregii umanitati (,,Populorum progressio 1, in vatican.va).
Paul al VI-lea nu s-a limitat doar sa scrie aceasta enciclica sociala in biroul sau de la Vatican, ci s-a adresat muncitorilor de pe santierele din Taranto prin Discorso agli operai di Taranto din 25 decembrie 1968 , intrand astfel, in dialog cu muncitorii care formeaza aceasta mana ieftina de lucru, marea masa a permisivilor exploatati la maxim de beneficiarii ce promoveaza economia de piata salbatica.
La randul lui, Benedict al XVL le-a aratat ca inca se moare ,,de foame si saracie… inca exista oameni sclavi, exploatati si raniti in deminitatea lor (Benedict al XVV lea, ,,Mesagio natalizio, in L`Observatore Romano, 25 / 28 decembre, 2006, pp. 8 – 9).
Asadar , intr-o lume dominata de contraste coexista tari dezvoltate alaturi de tari sarace si este important sa se inteleaga ca natiunile ,,infometate striga catre natiunile binecuvantate cu abundenta (Populorum progressio3). Din fericire exista oameni responsabili care lupta pentru asigurarea hranei celor infometati si vindecarea bolilor dar si pentru exprimarea libera a demnitatii umane (ibidem).
Pentru a vorbi de o dezvoltare adevarata a umanitatii este nevoie ca aceasta dezvoltare nu se reduca ,,la simpla crestere economica(Populorum progressio 14), ci este nevoie de o ,,dezvoltare … integrala… indreptata spre promovarea fiecarui om si a omului intreg (ibidem).
In acest sens, economia de piata nu poate fi separata de factorul uman pentru ca dezvoltarea economica se insereaza pe o civilizatie umana (L. J. Lebret, Dinamique cncrete du development, Les Editions Ouvriers, Paris, 1961, p. 28). In acest conditii, este nevoie de un nou umanism in care ,,economia si tehnica nu au sens decat in raport cu omul pe care ele trebuie sa il slujeasca (Populorum progressio 34).
Este vorba aici de un umanism plenar care se refera la ,,dezvoltarea omului intreg si a tuturor oamenilor (Wilhelm Danca, Si cred si gandesc, Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Bucuresti, Bucuresti, 2013, p. 290).
Mai concret acest nou umanism este baza doctrinei sociale catolice care pomoveaza valoarea unica a persoanei umane (Catehismul Bisericii Catolice 11).
Economia de piata devine benefica in momentul cand valorizeaza in mod moral resursa umana. Raul nu se refera la averea ca atare, ci la faptul ca se asculta regula averii si nu glasul omului, iar in acest sens trebuie mentionat ca averea ,,devine un bun, dar numai in raport cu fiinta (Wilhem Danca, op. cit., p. 288).
Dr. Adriana Macsut