Se observa ca exista in lume zone foarte bogate dar si foarte sarace. Problemele economice nu sunt realmente economice, ci ele sunt determinate de morala sociala si trebuie sa aiba ca finalitate binele omului. Bineinteles ca economia de piata este calea spre dezvoltarea societatii, iar o societate dezvoltat aduce conditii de viata mai bune pentru oameni. Dar economia de piata nu trebuie sa aiba in vedere doar imbogatirea excesiva a unora, destul de putini, ci trebuie sa slujeasca omul. Societatea actuala etaleaza bogatia excesiva, dar la periferia societatii in ghetouri traiesc oameni extrem de saraci.
,,Inca se moare de foame si saracie… Inca exista oameni sclavi, exploatati in demintatea lor” (Benedict al XVI-lea, ,,Messagio natalizio”, in L`Observatorre Romano, 27-28 dicembre, 2006, pp. 8-9).
In aceasta lume marcata de suferinte, este ,,timpul pentru milostivire” (Francisc I, Vigilia pentru sarbatoarea Divinei Milostiviri, 11.04.2015, Vatican). Este necesara implicarea sociala in care oamenii sa treaca de la indiferenta la compasiune. In acest sens, Francisc I a proclamat pe 11 aprilie 2015 Anul Milostivirii, aratand ca milostivirea ,,este insasi temelia vieti Bisericii” (ibidem).
De precizat ca a fost publicata pe 11 aprilie 2015 a fost publicata bula Misericordiae vultus prin care a fost anuntat Jubileul extraordinar al Milostivirii (8 decembrie 2015 – 20 noiembrie 2016). Jubileul va fi celebrat in intreaga lume catolica si nu se va limita doar la Roma. Nu trebuie uitat ca acest eveniment marcheaza 50 de ani de la deschiderea Conciliul Vatican II, cand biserica catolica s-a pronuntat in mod clar pentru aggiornamento.
,,Parintii conciliari adunati in Conciliu au perceput de o maniera puternica, asemenea unui adevarat suflu al Duhului Sfant, exigenta de a vorbi de Dumnezeu mai pe intelesul oamenilor din timpul lor”(ibidem).
Cuvantul milostivire arata ca este timpul ca societatea sa fie preocupata de cei aflati la periferia ei: „Sa ne deschidem ochii si sa vedem mizeria lumii, ranile fratilor si surorilor noastre cărora le este negata demnitatea, si sa recunoastem că suntem angajati de strigatul lor după ajutor!”(Misericordiae vultus).
Papa Francisc considera ca milostivirea trebuie sa fie in legatura cu dreptatea care este un concept fundamental pentru societatea civila (ibidem). Milostivirea nu se opune dreptatii, ci este o cale prin care cel care a gresit are sansa sa isi deschida inima spre credinta. Prin milostivire, arata Papa Francisc, oameni sunt indemnati ,,sa elimine orice forma de incuiere a mintii si de dispret, sa alunge orice forma de violenta si discriminare”(ibidem).
Dr. Adriana Macsut