Adesea, atunci cand organizatiile sau persoanele individuale au probleme sau esueaza in indeplinirea asteptarilor, unul dintre factorii determinanti ai problemei cel mai frecvent mentionat este lipsa de comunicare. De fapt, in nenumarate cazuri exista prea multa comunicare, dar nu este facuta corect.
De cate ori in timp ce stateati acasa, sau la birou, sau mergeati pe strada ati observat doua sau mai multe persoane aflate intr-o conversatie ce vorbesc in acelasi timp? Vorbind tare pentru a se asigura ca sunt auziti fara a fi nevoiti sa asculte ceea ce spun ceilalti. Am vazut-o si eu si la un moment dat am fost destul de norocos sa vad sapte oameni tipand unii la ceilalti fara nici un motiv, pentru ca oricum nimeni nu asculta.
In aceste situatii nu exista o lipsa de comunicare, dar comunicarea ce are loc este unidirectionala si o pierdere de timp, in afara situatiei in care singurul nostru scop de a ne afla in preajma oamenilor , indiferent de circumstante, este acela de a vorbi ‘catre’ ei. Poate ne simtim mai bine daca am spus ceea ce aveam de spus si poate ca nu ne pasa ca nimeni nu a ascultat; dar nici o problema nu poate fi rezolvata in acest fel.
Comunicarea autentica se face in ambele sensuri si a asculta este mai important decat a vorbi. Ascultarea unui mesaj ne permite sa intelegem o problema, permite desfasurarea procesului de gandire constructiva, diminueaza influentele contraproductive ale ‘ego-ului vorbitorului’ si permite unui grup de oameni sa lucreze eficient impreuna pentru a rezolva o problema.
Sa asculti este mai usor decat cred multi.
In Romania suntem martori in fiecare zi ai comunicarii unidirectionale, la scala mare. Ma intreb daca criza financiara si efectele sale ar putea fi rezolvate mai usor daca ar fi posibila comunicarea reala intre Guvern, partide, mediul de afaceri si oameni .
Nu exista nici o lipsa de comunicare aici, e doar comunicare facuta sub o forma gresita.