Goana dupa profituri tot mai mari creeaza situatii aparent paradoxale si de neinteles pentru outsideri.
Multe companii multinationale cu profituri in crestere chair si in perioade de criza, care isi bazeaza succesul pe imaginea unor branduri construite in sute de ani pe pietele traditionale, decid sa aplice terapia de soc exact acolo de unde au inceput expansiunea.
Scaderea consumului pe pietele dezvoltate din UE, consumatorii tot mai sofisticati, fac ca tot mai multe corporatii sa isi restructureze afacerile cu costuri sociale foarte mari pentru economiile locale.
Locurile de munca pierdute la vremuri de criza nu se vor regenera peste noapte.
Este acesta un model de afaceri sustenabil ?
Mai poate fi repetat succesul unui astfel de model odata ce consumatorii au invatat lectia dura a economiei de piata, sau consumatorii vor uita repede si vor imbratisa noi branduri fara grija fata de trecut sau mai ales viitor ?