M-am bucurat ca odata cu inceperea Jocurilor Olimpice m-a cuprins febra competitiilor sportive.
Am admirat primele succese ale sportivilor la probe dintre cele mai diverse.
Am petrecut un weekend lipit de eurosport si programul national de televiziune.
Aceasta atmosfera relaxata de vacanta de vara a fost intrerupta brutal de inceperea conflictului din Georgia.
Nu am mai avut demult sentimentul ca suntem manipulati, ca nimic nu este intamplator.
In vreme ce cetateni nevinovati erau ucisi in confruntarile dintre cele doua tabere, in China premierul Rusiei Vladimir Putin afisa o siguranta de sine, de parca nimic nu se intampla.
Dincolo de conotatiile politice ale conflictului, incet, incet am inceput sa realizez ca motivatiile profunde ale acestui conflict sunt legate de dorinta Rusiei de a stabili un soi de control asupra resurselor din Caucaz, una dintre cele mai mari rezerve de petrol si de gaze naturale.
Intr-o perioada in care SUA si Uniunea Europeana incearca gasirea unor surse alternative de aprovizionare cu titei si gaze din zone mai prietenoase din punct de vedere politic si militar, razboiul din Georgia va creea dincolo de efectele imediate, cateva consecinte cel putin pe termen mediu.
Este clar ca Rusia nu va accepta sa fie furnizorul de energie al Europei fara concesii de ordin economic si politic.
Este bine cunoscuta politica de preturi diferentiata practicata de gigantul Gazprom in ceea ce privesc gazele naturale.
Blocarea extinderii NATO, pentru tari precum Ucraina si Georgia este una din conditiile pe care Rusia va incerca sa le impuna prin presiunea generata de controlul asupra resurselor.
Criza insititutionala a Uniunii Europene generata de respingerea de catre Irlanda a tratatului de la Lisabona, campania prezidentiala din SUA sunt slabiciuni care sustin teoria ca declansarea acestui conflict s-a facut intr-un moment propice in care “aliatii ” Rusiei au probleme de rezolvat pe plan intern.
Medierea de la UE , realizata de presedintele francez nu pare sa dea rezultatele scontate, nimic nou din punctul asta de vedere.
Ce alte initiative Europene s-au dovedit a fii eficiente in planul politicilor externe, in utltimul an ?
Recunoasterea Kosovo, este una din greselile comise de Uniunea Europeana dar si de SUA, care in loc sa creeze un climat de stabilitate, a contribuit la escaladarea tensiunilor din Caucaz.
In plan economic, cred ca acest conflict va creea o psihologie negativa in ceea ce privesc preturile la petrol si gaze, avand in vedere politizarea tot mai evidenta a acestei piete.
Pentru Rusia, va genera un climat de incredere in stabilitatea investitiilor din spatiul ex-sovietci cu consecintele de rigoare.
Cred insa ca goana dupa resurse naturale va atrage companii din industria de profil sa formeze parteneriate cu companii rusesti, pentru exploatarea zonelor bogate in resurse, cu toate riscurile asociate.
Va sugerez sa urnariti care a fost pozitia Italiei fata de conflictul din Georgia, aceasta tara avand puternice interese economice in zona.
Pentru Romania, as vrea sa cred ca descoperirea recenta de armament romanesc livrat (se pare legal) Georgiei, sa nu aiba ca urmare o majorare peste media UE a pretului la gazele naturale pentru romani.
Toate bune si sa avem incredere ca ratiunea va avea castig de cauza si de aceasta data