Cancelarul german Angela Merkel a vizitat, in aceste zile, Romania si Bulgaria.
Dincolo de motivele oficiale, de bla-bla-urile clasice legate de cooperarea economica, politica etc., Merkel s-a „deranjat” sa viziteze cele mai sarace tari ale UE din cu totul alt motiv.
Si noi, si bulgarii vrem sa intram in Spatiul Schengen. Dincolo de respectarea standardelor UE, de criterii etc, afacerea asta ne va costa, cu siguranta, foarte scump.
Cat? Ar trebui sa ne spuna doamna Merkel, iar daca nu ne va spune ea, vom afla in curand.
Accesul la NATO l-am platit, mai devreme sau mai tarziu, cu BRD-ul, Dacia, Apanova etc., luate de francezi (nu intamplator detineau presedintia UE) , in Uniunea Europeana am intrat dupa ce am vandut Petromul si BCR-ul austriecilor (se aflau, de asemenea la conducerea UE).
Pentru Schengen a venit randul sa platim nemtilor. Ce le vom oferi? Romgaz-ul dupa care alearga E.ON? CEC-ul petit de Deutsche Bank? Se anunta un nou val de privatizari de „succes”.
Nu intamplator, cu numai o zi inaintea vizitei lui Merkel la Bucuresti, Traian Basescu a chemat partidele la Cotroceni la consultari.
Despre ce s-a vorbit? Printre altele despre necesitatea reluarii privatizarilor.
Pretul pentru viza Schengen il vom plati pana la primavara. Oare ce ne asteapta cand va trebui sa intram in zona euro? Va mai ramane ceva de vandut?