Foarte multa vreme in Romania , atata timp cat monopolul informatiilor era detinut de serviciile secrete, a existat un vid de informatie care a fost speculat , mai ales in mass-media, unde apareau si inca continua sa apara tot felul de informatii care induc cititorilor ideea falsa ” astia stiu tot ne verifica tot ce facem , au dosarele noastre” ; De fapt , blocarea accesului cetatenilor la informatie a fost unul din capitolele de baza in manualele Securitatii intrucat omul informat este un om puternic care stie sa discearna si sa isi aleaga precis optiunile pe care le are.
Dezvoltandu-se si in Romania aceesul la diferite baze de date, au aparut companii care au inceput sa isi formeze baze de date, din surse publice, aparand astfel cataloage gen Pagini Aurii, Pagini Albe, Pagini Nationale, Lista Firme, Kompass, etc unde exista informatii despre datele de contact ale persoanelor fizice si juridice din Romania. Din pacate intrucat a fost o munca luata de la zero, si fiind si un teritoriu in care informatia se schimba extrem de rapid, la acest moment sunt acoperite si se ofera in mod fidel informatie despre datele de contact [ adresa/telefon/e-mail ] ale unei persoane, doar pentru sub 60 % din persoanele fizice din Romania si sub 35 % din societatile comerciale. Spre deosebire aceste informatii ajuns la valori de acuratete de peste 80 % in Ungaria, si la peste 95 % in USA.
Impactul lipsei de informatii a fost resimtit extrem de puternic in momentul in care s-a dezvoltat sectorul creditelor de consum intrucat, in momentul in care acest segment de credite de consum a inceput sa genereze debite si restante, fie ca bancile ori companiile de credit au incercat colectarea debitelor ” In -house” sau au apelat la o agentie de colectare debite, intrucat s-au trezit ca exista o medie de 30 % din cazuri in care nu exista posibilitatea de identificare a datelor de contact ale restantierilor, alte 15 % se modificasera intre data acordarii creditului si data aparitiei restantei.Posibilitatea de identificare a datelor de contact ale restantierului cautand in cataloagele mentionate mai sus era o utopie, mai ales daca se discuta de cazuri in care erau deja mii de cazuri de restantieri in aceasta situatie.
In USA, intrucat nu avem cum sa nu ne raportam la cea mai avansata si experimentata industrie de colectare debite din lume, identificarea datelor de contact ale restantierilor, folosind binenteles date publice , este denumita SKIPTRACING , iar specialistii si agentiile de colectare debite reunite in organizatia ACA INTERNATIONAL cauta noi solutii de imbunatatire atat a softurilor dedicate acestei activitati cat si pentru identificarea continua a noi surse de informare si culegere a informatiilor. Este dezvoltata astfel o adevarata industrie cu companii specializate in SKIPTRACING.
Acestea ofera solutii complete de identificare a datelor de contact ale restantierilor, deopotriva pentru companii care acorda credite, banci insa si catre agentii de colectare debite. de exemplu cand o agentie de colectare debite primeste o lista de 10000 de debite de colectat de la o banca, ea trimite lista catre agentia de skiptracing care inscrie in dreptul fiecarui restantier datele de identificare culese despre el din sursele publice de informare.
Agentiile de skiptracing din USA sunt licentiate si sunt mereu supuse controlului astfel incat sa nu foloseasca informatii care nu sunt accesibile publicului larg. Este adevarat ca aceste servicii de skiptracing adauga extrem de mult la costul si cheltuiala aferenta colectarii unui debit, insa daca ne raportam la Romania , atunci vom prefera sa platim mai mult, decat sa lasam peste 45 % din restante necolectate din lipsa informatiilor de identificare a debitorului.
Puterea unei agentii de skiptracing este cu atat mai mare cu cat ea cauta in mod informatizat , in cate mai multe baze de date, folosind cat mai multe si mai actualizate surse de informare oferind indirect garantia faptului ca informatia oferita de ei eate o informatie ajunsa la cel mai recent si posibil nivel de actualizare.
Romania are nevoie de un asemenea serviciu, si acest lucru este constatat de tot mai multa lume din sectorul creditelor de consum insa chiar si de catre autoritati; nu vom exemplifica insa sunt cazuri de companii de credite de consum sau chiar banci, care desi pretind ca verifica datele unui solicitant de credite, de fapt in afara sa interogheze Biroul de Credit, adevarul crunt este ca nu au alte surse de informare.
Mai mult, ambasada la Bucuresti a unui stat care inca cere viza pentru romani, si care este una din destinatiile preferate de noi, desi spune ca verifica atent dosarele depuse de solicitantii de viza, de fapt fac niste verificari mai mult decat generale, folosind alte criterii pentru acordarea sau nu a vizei cum ar fi ” energiile pozitive sau negative emanate la interviu de solicitantul de viza” !
In privinta actualizarii informatiei in cadrul unui program de skiptracing, ca sa obtii rezultate de o acuratete si actualitate cat mai mare, efortul uman este destul de mare. Chiar daca se construiesc softuri care usureaza munca omului, totusi tot trebuie sa existe persoane care sa verifice fiecare persoana.
Plecand astfel de la fosta adresa , se incearca sa se afle unde s-a mutat acea persoana, cautand urme lasate de aceasta . Se folosesc astfel informatii postale, telefonice, mass-media, cataloage de informatii telefonice publice sau discutii cu apropiatii sau vecinii persoanei care tocmai s-a mutat. Multi ar putea sa spuna ca astfel se fac imixtiuni in viata persoanei, insa atunci cand lipsa unor asemenea informatii ajung sa afecteze economia unei tari, cand sunt banci sau companii de credit care nu mai dau de urma unor persoane care au luat credite si si-au schimbat datele de contact, atunci necesitatea unor asemenea demersuri este mai mult decat necesara si evidenta.
O dezbatere extrem de interesanta privind accesibilitatea unor informatii este legata de faptul ca, la aceasta data industria telecomunicatiilor mobile din Romania refuza sa publice numerele de telefon mobil ale clientilor lor, existand o lipsa de justificare intrucat se pune problema : de ce un numar de telefon fix in reteaua Romtelecom sau RDS este public si un numar de telefon mobil nu este ?
Nu de putine ori sunt cazuri in care persoane sunt apelate de pe numere de telefon mobil sunt amenintate, iar operatorul de telefonie mobila refuza sa dezvaluie identitatea din sistem a posesorului acelui numar de telefon; In conditiile in care nu exista doar interesele organelor de urmarire penala , ci exista un interes al intregii societatii civile din Romania de a avea acces la un asemenea tip de informatii, este clar faptul ca si operatorii de telefonie mobila trebuie sa publice aceste date.
Este evident ca atare, deopotriva pentru comunitatea de afaceri si civila din Romania cat mai ales pentru industria colectarii debitelor din Romania, faptul ca este nevoie de o dezvoltare a industriei de skiptracing si in Romania, si valoarea acestei piete va creste in Romania de la doar maxim 3 milioane de euro in 2006, la cel putin 100 milioane de euro pana in 2010, intrucat absolut toata lumea are nevoie de informatii in societatea moderna.
De altfel eu cred ca ar trebui sa se tina cont de catre Banca Nationala a Romaniei atunci cand decide masuri de relaxare a posibilitatilor de acordare a creditelor, si de nivelul de dezvoltare a industriei de skiptracing din Romania, intrucat lipsa de informatie va genera mereu un nivel de credite neperformante, care nu se vor mai colecta tocmai datorita lipsei sau neactualizarii datelor de contact ale celor care au accesat respectivele credite de consum.