Telegramele despre Romania aparute pe Wikileaks au picat cum nu se poate mai bine pentru tagma politicienilor romani, niste oameni falnici ca brazii, aflati intr-o vesnica nevoie de barfe, motiuni si alte zumzete prin care sa deturneze atentia publica de la lipsa lor de rezultate.
Fara sa aduca noutati (mai era cineva care nu stia cat de intriganti sunt alesii nostri?), „wikileaks-urile” confirma ici si colo ca toate-s vechi si noua toate, timpul trece, leafa merge, la vara cald, iar pana la alegeri mai vedem noi cum facem. Pardon, mai vedem noi ce mai zicem, ca de facut e mai greu.
Daca tot vreti sa va delectati cu cine ce-a spus in telegrame, macar faceti un bine timpului dvs. pretios si lecturati aici un rezumat concis si la obiect.
Noi, DailyBusiness.ro, nu putem sa schimbam agenda publica din Romania, dar cel putin putem sa propunem varianta noastra. Daca n-ar zbura atatea telegrame prin jur, oare ce-ar fi important de discutat?
Poate, despre dezintegrarea sistemului de cale ferata din Romania (detalii aici).
Sau despre cum picam ca mustele sub coltii cainilor vagabonzi, intr-o capitala UE cu management mai ineficient decat in Africa, dar pe bani infinit mai multi.
Ori poate despre momentul adevarului in economie, anuntarea evolutiei PIB in trimestrul 1, asteptata cu sufletul la gura de specialisti pentru ca va marca sau nu iesirea din recesiune.
Sunt multe subiecte care merita discutate, chiar daca zgomotul de fond e mare. Si apropo de gogorite cu care politicienii incearca sa ocupe spatiul public din lipsa de fapte concrete, campioana saptamanii probabil ca este Anca Boagiu, ministrul transporturilor si infrastructurii. Mai intai declara ca in 2020 Romania ar putea organiza un Campionat European de Fotbal (ca si cum stadioanele se construiesc singure intr-o tara care in 22 de ani a produs un singur proiect de stadion cu adevarat european, inca in executie la data curenta), dupa care anunta in mod categoric ca pana in 2013 in Romania vom avea 500 de kilometri de autostrada in plus.
Toata lumea declara ce va face, nimeni nu se uita in urma la ce s-a facut din ce s-a promis (ne-am uitat noi totusi, la predecesorul doamnei Boagiu, domnul Berceanu – vedeti aici diferentele dintre promisiuni si realizari; urmeaza analiza de rigoare si in cazul doamnei Boagiu, macar atat sa construim si noi in tara asta).
Joaca de-a cuvintele ramane in continuare sportul favorit al politicianului roman. Si pana la urma, chiar asa, vorba unui personaj tipic pentru parlamentarul dambovitean: cine e dom’le Wikileaks asta de ne critica atat?