Jose Manuel Barroso a fost ales presedintele Comisiei Europene in 2004 si reales in 2009. Conform legislatiei, aceasta functie prevede un mandat de 5 ani, iar o persoana poate avea maxim doua mandate.
Totusi, vicepresedintele CE Viviane Reding a cerut, [url=http://www.euractiv.com/future-eu/reding-europe-stronger-need-poli-interview-514584]intr-un interviu pentru Euractiv.com[/url], ca Barroso sa ramana in functie pentru un al treilea mandat, motivand ca „avem nevoie de continuitate si stabilitate la carma guvernelor”. Propunerea, bine primita de presa comunitara, a fost comentata de [url=http://euobserver.com/political/117419]EUobserver.com[/url].
Dar tot pentru continuitate si stabilitate, tarile comuniste isi tineau conducatorii la putere pe viata. Unul dintre acestia a fost [url=http://ro.wikipedia.org/wiki/Mao_zedong]Mao Zedong[/url], presedinte al Partidului Comunist Chinez pentru 33 de ani (1943-1976). Si totodata, mentor al lui Jose Manuel Barroso, care in anii ’70 activa ca lider al tineretului maoist din Portugalia.
[img=797]Barroso, lider al tineretului maoist in 1976 (Sursa: YouTube)[/img]
Cat de bine merg treburile cand pui un sef in fotoliu si nu-l mai dai jos de-acolo? Avem un exemplu din istoria noastra recenta. In 1968, proaspatul lider comunist Nicolae Ceausescu isi atragea simpatia statelor dezvoltate prin criticile aduse invaziei URSS in Cehoslovacia. 20 de ani mai tarziu, cancelariile occidentale il priveau cu dezgust, in timp ce romanii sufereau de foame, frig si intuneric.
Cum de s-a schimbat Ceausescu atat de mult, incat s-a transformat din inger in demon? Puterea corupe, alieneaza, spun sociologi si oameni politici implicati in fenomen, dintre care imi vine acum in minte fostul premier britanic [url=http://en.wikipedia.org/wiki/Winston_churchill]Winston Churchill[/url]. Daca ii bagi in cap unui om ca e un sef de neinlocuit, acel om va pierde contactul cu realitatea, va crede ca toate deciziile lui sunt bune si ca oricine il contrazice, greseste.
Pe aceste principii au fost guvernate Statele Unite ale Americii timp de peste 200 de ani, unde legislatia acorda unui presedinte maxim doua mandate de cate patru ani. Exceptia s-a numit [url=http://en.wikipedia.org/wiki/Franklin_Delano_Roosevelt]Franklin Delano Roosevelt[/url], cu trei mandate in perioada 1933-1945, dar asta in conditiile celui de-Al Doilea Razboi Mondial.
Alta stire recenta sprijina ideea ca diferentele dintre Uniunea Europeana si cea Sovietica se sterg, una cate una: creditorii europeni ai Greciei [url=https://www.dailybusiness.ro/stiri-companii/grecia-presata-de-creditori-sa-treaca-la-saptamana-de-lucru-de-6-zile-80489/]cer guvernului de la Atena[/url] sa introduca saptamana de lucru de 6 zile.
Lasam la o parte ciudatenia ca niste banci vor sa impuna politica interna a unui stat. Dar ne putem intreba: foloseste o astfel de masura? Pe timpul comunismului, noi, romanii, munceam 6 zile pe saptamana, dar nu am reusit sa-i depasim economic pe italieni sau francezi, care munceau numai 5 zile. Si asta din motive de productivitate. Degeaba trudesti pana cazi lat si produci peste puteri daca nu vinzi, nu gasesti o utilitate pentru cantitatea de produse, in industrie sau pe piata.
Sovieticii il aveau ca erou pe [url=http://ro.wikipedia.org/wiki/Mi%C8%99carea_stahanovist%C4%83]Alexei Grigorievici Stahanov[/url], minerul care intr-o noapte a anului 1935 a scos de 7 ori mai mult carbune decat norma obisnuita. L-au facut model de conduita in activitate, i-au pus numele pe decoratii. Nu a contat daca la centrala termica existau sau nu capacitati suficiente pentru a procesa carbunele extras. Era epoca lui „taci si sapa”, epoca pe care am crezut-o incheiata odata cu prabusirea Cortinei de Fier.
In lumina noilor orientari ale Uniunii Europene (pardon de limbaj), Stahanov, ca si conducatorul Uniunii Sovietice de pe vremea lui, [url=http://ro.wikipedia.org/wiki/Stalin]Iosif Vissarionovici Stalin[/url], incep sa para niste personaje actuale.