Portretul lui Lorenzo II de Medici, duce de Urbino in perioada 1513-1519, a fost realizat in mare graba de Rafael (in mai putin de o luna), avand un scop cat se poate de practic: trebuia sa fie trimis logodnicei lui Lorenzo, Madelaine de la Tour d’Auvergne, pentru ca aceasta sa isi vada pentru prima oara viitorul sot.
Casatoria fusese aranjata de papa Leon X, unchiul lui Lorenzo, si de Francisc I al Frantei, varul lui Madelaine. Cum Rafael era „pictorul de curte” al papei iar regele Frantei era un mare iubitor de arta, alegerea metodei cele mai eficiente pentru ca cei doi logodnici „sa se intalneasca” nu a fost greu de facut.
In tablou, ducele (imbracat dupa moda frantuzeasca a vremii) tine probabil in mana (destul de discret) portretul viitoarei sale sotii, trimis de catre curtea franceza. Probabil cu sufletele incantate de intalnire, dar si convinsi de necesitatile politice, cei doi se vor casatori in 1518 in castelul Amboise din Franta.
Casatoria nu a avut un destin fericit: in mai putin de un an ducesa a murit dand nastere unei fetite – Catalina de Medici – iar la cateva zile a urmat-o in eternitate si sotul. Din pacate, nici pictorul nu mai avea de trait decat pana in 1520.
Totusi, tabloul a supravietuit: daca in 1553 figura inca in patrimoniul familiei de Medici, pictura nu a reaparut in public decat pe la sfarsitul secolului 19. In 1892 este achizitionat de casa de licitatii Christie’s pentru 567 de guinee, iar prin 1908 este expus la Royal Academy din Londra, insa timpul il ingroapa pentru mai bine de 60 de ani in uitare. Abia in 1968 este descoperit de dealerul de arta Ira Spanierman in colectiile Christie’s.
Insa tabloul arata atat de rau, fiind innegrit in mare parte, incat cunoscatorul mai mult i-a intuit valoarea. Multi specialisti la momentul acela s-au ferit sa atribuie paternitatea picturii lui Rafael, mai ales ca se cunostea faptul ca se realizasera multe copii in secolul XVI.
Totusi, Spanierman nu s-a ferit: a cumparat tabloul pentru 325 de dolari, iar peste trei ani, dupa ce l-a restaurat, i-a demonstrat paternitatea. Dupa aceasta, a fost „curtat”de multi colectionari si de muzee. Cea mai interesanta oferta a venit din partea muzeului Luvru din Franta care denumea opera ca facand parte din „patrimoniul national francez”. Oricum, colectionarul s-a decis sa vanda abia acum, cand are peste 70 de ani, considerand ca peste cativa ani ar putea fi prea tarziu.
27,6 milioane de euro este un pret intr-adevar rar, recordul pentru un Rafael fiind atins in 1996, cand un desen, „Studiu pentru figura si mana de apostol” s-a vandut cu 7,8 milioane de euro. Specialistii spun ca la momentul actual exista destul de putini cumparatori dispusi sa plateasca atat de mult pentru o opera a unui vechi maestru, in conditiile in care cele mai impresionante preturi sunt atrase de arta moderna si contemporana.
Important este sa ai rabdare, pentru ca poti descoperi o valoare la tot pasul. Innegrita sau nu de vreme, pana la urma tot se va gasi un restaurator.