Analiza Smartree a luat în considerare
perioada 2012-2014 și a inclus 3.330 de angajați intrați în concediu de
îngrijire a copilului, majoritatea din companii multinaționale.
Datele arată că, în fiecare an, din totalul
angajatelor din România, 2,5% rămân, în medie, însărcinate. Dintre acestea, 42%
optează pentru concediu de creștere a copilului de doi ani, restul de 58% alegând
varianta de un an.
Cum se calculează valoarea indemnizației
pentru creșterea copilului
Indemnizația de creștere a copilului
reprezintă 85% din media veniturilor realizate în ultimele 12 luni, dar în
limita maximă de 3.400 lei în cazul concediului pentru creșterea copilului de
până la un an (3 ani în cazul copilului cu handicap) și 1.200 lei în cazul
concediului de până la doi ani.
„Este important de precizat că intrarea în
concediul de creștere a copilului și primirea indemnizației nu depind de
vechimea pe care părintele o are la cel mai recent angajator al său. Atât timp
cât condiția de realizare de venituri în ultimele 12 luni este îndeplinită,
părintele care optează pentru acest concediu va beneficia de indemnizație”, spune
Raluca Peneș, HR Coordinator Smartree.
Analiza Smartree mai arată și că bărbații
optează, la rândul lor, pentru un concediu de creștere a copilului. Astfel, în
perioada de referință, din totalul angajaților care au intrat în concediu de
creștere a copilului, 4,5% au fost bărbați.
În cele mai multe cazuri în care tatăl alege
să stea acasă cu nou-născutul, mama este cea care are venitul mai mare sau nu
își dorește o pauză în carieră. Există însă și alte situații, în care tatăl
poate beneficia de avantaje dacă optează pentru concediu de creștere a copilului.
„Spre exemplu, dacă un salariat lucrează cu
jumătate de normă, este plătit cu salariul minim pe economie, iar indemnizația
primită de minimum 600 de lei este mai mare decât salariul. Sau o persoană care
se teme pentru siguranța jobului își poate asigura locul de muncă pentru cel
puțin 2 ani și jumătate după nașterea copilului, deoarece angajatorul are
interdicție de concediere”, menționează Raluca Peneș.
Reintegrarea la locul de muncă: Ce protecție
asigură legislația din România
Legislația din România protejează părinții
care se întorc din concediul de creștere a copilului, în sensul că angajatorii
au interdicție de la concediere în două cazuri: în perioada în care angajatul
primește stimulent de inserție, acordat la cerere părintelui care se întoarce
la muncă mai devreme de doi ani, perioadă în care ar fi putut beneficia de
concediu de creștere a copilului; în decurs de 6 luni după revenirea definitivă
a părintelui la serviciu, la finalizarea perioadei de concediu.
Din experiența Smartree, procentul persoanelor
care revin din concediu și își reiau activitatea este destul de mare, de
aproximativ 95%. Există și situația în care salariatele/salariații care au fost
în concediu de creștere copil aleg să nu se întoarcă la locul de muncă inițial
și să opteze pentru un alt job.