Potrivit aceleiasi intelegeri, muncitorii temporari trebuie sa aiba aceleasi drepturi ca si cei permanenti inca din prima zi de lucru.
Marea Britanie, care protesteaza de 4 ani impotriva acordului, a primit aprobarea de a-si pastra „cultura” orelor suplimentare, printr-o derogare de la o directiva UE din 1993, care stabileste numarul maxim de ore de lucru pe saptamana la 48.
Un grup de tari, conduse initial de Franta, au vrut sa elimine derogarea ceruta de Londra, sustinand ca o saptamana de munca de 48 de ore protejeaza salariatii de exploatare si de accidente.
Norma, care dateaza din 1993, a trebuit revizuita in urma unor decizii ale justitiei europene, potrivit carora orele in care o persoana se afla la serviciu, chiar daca doarme, trebuie calculate ca ore de munca. Astfel, multi angajati din sistemul sanitar sau ai serviciilor de urgenta depaseau limita de 48 de ore.
Derogarea obtinuta de Marea Britanie este limitata. Astfel, ministrii au decis ca numarul de ore de munca pe saptamana nu poate depasi, nici prin derogare, 60-65 de ore, fata de 78 de ore anterior.
Statele europene au decis ca la 7 ani dupa ce va intra in vigoare noua legislatie, Comisia Europeana se realizeze un raport privind folosirea derogarii, iar dupa ce ministrii vor analiza acest raport, CE va putea propune eliminarea completa a acesteia.
Incheierea acordului a fost influentata de schimbarea guvernului francez (anul trecut) si de faptul ca noua administratie a renuntat sa mai ceara eliminarea derogarii.
De asemenea, Marea Britanie a acceptat, in luna mai, sa le ofere angajatilor temporari aceleasi drepturi de care beneficiaza si cei permanenti, inca din prima zi. Termenul a fost modificat insa, cu consimtamantul sindicatelor si companiilor britanice, astfel ca angajatii temporari au drepturi egale cu cei permanenti abia dupa 12 saptamani de munca.
Membrii UE au fost multumiti de decizia Marii Britanii, deoarece anterior s-au lovit de opozitia Londrei, potrivit careia o astfel de masura face acest segment al fortei de munca mai putin competitiv si duce la pierderea de locuri de munca.
Acordul urmeaza sa fie supus votului Parlamentul European, iar Spania, Belgia, Cipru, Grecia si Ungaria au anuntat marti ca vor incerca sa schimbe unele prevederi in legislativul european.