Cum arata managerul \”aproape\” perfect?

Profesionisti in resurse umane abordati de DailyBusiness.ro au schitat o evaluare a managementului de top, in general, aplicat insa celor din mediul de business autohton. Au plecat insa de la ipoteza ca profilul managerului ideal nu exista si nu i se pot aplica termeni de comparatie.

„Poate ca e chiar mai bine ca nu exista o descriere singulara a acestui model, altfel cred ca ar fi o tragedie pentru multi sa afle ca nu se potrivesc profilului. Managerii nu seamana intre ei de la o firma la alta, daramite de la o industrie la alta sau de la o firma mare la una mica, sau de la una care acum incepe la una care e deja la maturitate”, a declarat George Butunoiu, directorul general al companiei de HR care ii poarta numele.

Insa exista un set de „puncte tari”, care pot fi folosite intr-o incercare de depistare a unui manager de top universal: logica si coerenta, simtul semnificatiilor, distributivitatea si capacitatea de reactie rapida, spune Butunoiu.

[quote=Marius Balasoiu, managing partner For People]Managerii de top trebuie sa aiba memoria locului din care au plecat si mai ales a drumului pe care l-au parcurs pana in top[/quote]
Logica si coerenta sunt necesare pentru ca munca zilnica a unui director nu este atat de speciala incat sa nu poata fi facuta de altcineva, chiar daca nu e in functie de conducere. Cu mentiunea ca un director „de meserie” trebuie sa pastreze logica si coerenta in business-ul pe care il conduce pe termen aproape nelimitat, ceea ce – sublinieaza Butunoiu – nu este la indemana oricui.

Simtul semnificatiilor, sau reflexul, este, potrivit specialistului in HR, influentat de gradul de logica si coerenta, dar si de experienta anterioara.

„Sa poti sa interpretezi corect atat lucrurile mari cat si, mai ales, pe cele marunte, sa le evaluezi rapid importanta si impactul nu e la indemana oricui”, explica acesta. Iar distributivitatea si capacitatea de reactie rapida se evidentieaza atunci cand un director trebuie sa poata urmari si administra mai multe lucruri simultan si sa fie capabil sa isi schimbe rapid focusul de pe unul pe altul cand e nevoie.

De ce nu exista managerul de top ideal pentru Marius Balasoiu, managing partnerul companiei de HR For People? Pentru ca oamenii nu ajung sa fie perfecti, iar managerii de top au si ei acelasi drept – sa fie oameni.

„Daca ar fi sa-l construiesc pe cel ideal as incepe in primul rand cu latura lui umana. Managerii de top trebuie sa aiba memoria locului din care au plecat si mai ales a drumului pe care l-au parcurs pana in top. Sa stie sa comunice cu oamenii pe care i-au intalnit la diferitele nivele din cariera lor. Sa accepte ca gresesc atunci cand o fac si sa creasca manageri de top ideali in jur”, a afirmat Balasoiu.

Mai mult, acesta sustine ca un manager de top nici macar nu e nevoie sa fie un specialist al industriei in care activeaza. Insa autodisciplina, abnegatia, vointa, taria de caracter si setul de principii valoroase nu au cum sa-i lipseasca din profil.

[quote=George Butunoiu, director al companiei cu acelasi nume]Managerii nu isi bazeaza deciziile pe niste calcule, pe lucrurile marunte pe care marii manageri le privesc cu atata dispret. Considera ca adevaratul management se bazeaza pe insighturi, pe revelatii pe care numai cei alesi le au[/quote]
Care sunt atunci, in opinia lui Balasoiu, calitatile indispensabile unui manager aproape de perfectiune?

Viziunea, care sa-l ajute sa stie unde are de mers, cat mai dureaza pana acolo si care sunt sacrificiile pe care trebuie sa le faca pentru a ajunge. Carisma asumata: toti oamenii au carisma, el insa trebuie sa fie constienti de a lui, pentru a-i face pe oamenii pe care ii are in subordine sa-l urmeze neconditionat, si sa-si asume responsabilitatea atunci cand si-o foloseste. Ar mai fi intelepciunea, prin care sa-si isi dea seama ce poate schimba si ce nu, intelepciunea de a-i lua pe oameni asa cum sunt. „Sa le poata identifica punctele tari si sa le foloseasca pentru a-i dezvolta, sa isi doreasca succesul pentru oamenii pe care ii conduce, si sa isi asume esecurile in fata lor. Si mai ales intelepciunea, sa poata merge mai departe catre viziune”, spune Marius Balasoiu.

Printre caracteristicile general valabile unui manager de succes, enumerate de Mihaela Tudorancea, senior partner al furnizorului de servicii HR Nefertiti Human Capital Consulting, se numara, alaturi de gandirea analitica, inteligenta emotionala, capacitate de evaluare a echipei cu care lucreaza, cunoasterea aproape de perfectiune a domeniului in care activeaza si o usoara tenta machiavelica, atentia la oportunitati si un al saselea simt pentru miscarile pietei specifice si a evolutiilor viitoare ale acesteia.

Cum se prezinta managerii de top din Romania?

Profund antiprocedurist, potrivit lui George Butunoiu. Pentru ca, spune specialistul in HR, hartia si creionul par sa fie cei mai mari dusmani ai managerilor romani.

„In foarte multe cazuri la care am fost observator, managementul romanesc era de tip narativ. Managerii nu isi bazeaza deciziile pe niste calcule, pe lucrurile marunte pe care marii manageri le privesc cu atata dispret. Considera ca adevaratul management se bazeaza pe insighturi, pe revelatii pe care numai cei alesi le au”, a explicat Butunoiu.

Ce inseamna managementul narativ? E un management povestit, imaginativ, speculativ, pentru ca ei (n.r – managerii romani) doar gandesc si au viziuni. Cateodata nu apuca nimeni sa noteze si se pierd.

„Am vazut destui manageri care considera ca e sub demnitatea lor sa noteze ceva, dictatul (unei asistente sau chiar unor subordonati cu functii destul de inalte) pare sa fie un marker social foarte puternic. Cred ca asta e singura diferenta majora intre managerii romani si cei straini”, a adaugat acesta.

Marius Balasoiu, pe de alta parte, crede ca managementul de top din Romania e absolut normal, chiar si la mix-ul de puncte tari si slabe, insa ii lipseste disciplina

„N-avem disciplina dar avem multa imaginatie. Managerii romani sunt creativi. Poate putin prea creativi. Au scapat de sindromul managerului expat perfect, dar unii s-au imbolnavit de sindromul managerului autohton perfect. Cineva ar trebui sa le spuna ca nu exista manager perfect”, subliniaza Balasoiu.

Potrivit Mihaelei Tudorancea, avand in vedere ca un procent destul de mare de manageri de top este reprezentat de expati, per total managementul din Romania poate fi caracterizat ca un management profesionist, destul de bine conturat si ancorat in realitate, cu rezultate mult peste medie.

In ceea ce priveste exclusiv managerii romani, acestia – afirma Tudorancea – incearca sa urmeze exemplul occidental si sa-si imbunatateasca performantele permanent.

„Bineinteles ca au ramas si destul de multi manageri tip ‘vataf pe mosie’, dar selectia naturala functioneaza si in acest domeniu”, a adaugat Tudorancea.

Ce le reproseaza ea managerilor romani, in corpore, este capacitatea redusa de a utiliza feedback-ul in relatiile profesionale.

Primele semne care denota o maniera de conducere eronata

Butunoiu da ca exemplu situatiile in care lucrurile importante sunt incurcate cu cele urgente sau cu cele mai putin importante, carora le sunt atribuite semnificatii exagerate.

Primul semn – conform managing partnerului For People, il da echipa, si nu atunci cand angajatii sunt nemultumiti si arata acest lucru, ci atunci cand pleaca. Al doilea semn este afacerea.

„Semnul rau e atunci cand ramane pe acelasi palier (n.r – afacerea). Cand scade si creste inseamna ca e vie”, explica Balasoiu.

Iar al treilea semn sunt senzatiile interioare: atunci cand liderul isi da seama ca nu mai merge catre viziune. „Daca are puterea sa recunoasca, e bine. Dar cei mai multi merg in continuare pretinzand fie ca au gasit o alta viziune fie ca drumul pe care se afla e o varianta doar de ei stiuta”.

Alte semne de declin, indicate de senior partnerul Nefertiti Human Capital, sunt lipsa de initiativa a echipei, scaderea increderii in sine a majoritatii membrilor echipei, debusolarea acestora, oboseala psihica la nivel de echipa, fluctuatia mare de resurse umane.

Care este cea mai buna maniera de conducere

Cea mai eficienta maniera de leadership, spune Balasoiu, este cea care se potriveste cu mediul, echipa, viziunea si obiectivele de afaceri, iar folosirea unui singur stil nu este suficienta.

„Un lider bun trebuie sa stie sa aplice 4 sau 5 stiluri diferite si sa gaseasca cele mai bune momente in care sa aplice fiecare stil in parte. Personalul angajat iubeste liderii afiliativi si vizionari. Actionarii ii iubesc pe antreprenori si pe coercitivi”, a explicat acesta.

Potrivit Mihaelai Tudorancea, de regula in orice echipa exista un personaj suficient de carismatic, inteligent, atent cu ceilalti, bine pregatit profesional care devine in mod natural lider, si este cunoscut ca liderul informal. O astfel de conducere, informala, creeaza un mediu in care atat angajatii cat si managementul lucreaza pentru acelasi scop, avand cu totii un grad de confort psihic ridicat vizavi de relatiile de munca.

Exemple de lideri care se apropie de modelul ideal in Romania :

Marius Balasoiu i-a nominalizat pe Cosmin Copaescu, director general Graftex (importatorul brandurilor de lux Bigotti si Artigiani in Romania), Ionut Patrahau (Banca Transilvania) si Dorin Calvarasanu (director de marketing Arabesque).

Pe de alta parte, Mihaela Tudorancea i-a atribui acest rol lui Bogdan Baltazar: „Carismatic, stilat, atent, bine pregatit profesional, exceptional negociator, diplomat, ‘open-minded’, om de lume dar si bancher responsabil”.