Domeniile în care România angajează pe bandă rulantă. Țara noastră, pe primul loc la acest capitol din Uniunea Europeană

Aproximativ 4,5% din totalul forţei de muncă din Uniunea Europeană, adică 9,4 milioane de persoane, lucrau în 2020 în sectorul agriculturii, silviculturii şi pescuitului, iar în rândul regiunilor UE, cea mai ridicată rată a angajării era în două regiuni din România: Vaslui (61,7%) şi Neamţ (51,4%), potrivit datelor publicate miercuri de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat). Marea majoritate, vorbind de 4,2% din totalul forţei de muncă din UE, lucra în agricultură, în 2020.

Citește și: Probleme fără precedent pe piața muncii. O treime dintre angajații români sunt în burnout! Care sunt principalele motive

Domeniile în care România angajează încontinuu

Sectorul agriculturii, silviculturii şi pescuitului continuă să fie o sursă semnificativă de angajare, în special în ţările UE din est şi din sud. În rândul regiunilor UE, cea mai ridicată rată a angajării era în judeţele Vaslui (61,7%) şi Neamţ (51,4%) din România, iar 114 regiuni sau peste 16,5% din forţa lor de muncă lucra în agricultură, silvicultură şi pescuit, în special în Bulgaria, Grecia, Polonia, Portugalia şi România. În schimb, în 137 regiuni, sub 0,5% din forţa lor de muncă lucra în agricultură, silvicultură şi pescuit.

În cifre absolute, regiunile cu cea mai ridicată rată a angajării în agricultură, silvicultură şi pescuit se aflau în România, cu 8 din principalele 10 regiuni. Regiunea Iași avea, în 2020, cel mai mare număr de angajaţi, 146.200, fiind urmată de alte patru regiuni din România, cu peste 100.000 de angajaţi fiecare. Pe lângă regiunile din România, doar două zone erau în top 10 în UE cu cea mai ridicată rată a angajării în agricultură, silvicultură şi pescuit: Sandomiersko jedrzejowski din Polonia şi Almería în Spania.

La polul opus, România ocupă un loc fruntaș și în ceea ce privește tinerii absolvenți care nu vor să muncească. Datele publicate de Eurostat arată că 11,7% dintre tinerii din Uniunea Europeană nu erau ocupaţi, adică nici nu erau angajați, dar nici în educaţie sau formare, în anul 2022. Eşantionul de vârstă analizat este cel cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani. Din păcate, România este prima în Uniunea Europeană şi la acest capitol, cu mult peste media din alte state ale uniunii.

Potrivit datelor institutului european de statistică Eurostat, 19,8% dintre tinerii cu vârste între 15 și 29 ani din România nu erau ocupați cu educaţia sau formarea în perioada anului trecut anul trecut. A doua țară în topul țărilor cu tineri fără ocupație este Italia (19%), iar pe locul trei se află Grecia (15,4%). La celălalt capăt al clasamentului se află Olanda (4,2% NEET) și Suedia (5,7%).

Citește și: De ce angajaţii nu se înghesuie să se mute de la stat la privat şi invers. Ce avantaje şi dezavantaje presupune fiecare sector