Head-hunting in era digitala: Retelele sociale au intrat in \”arsenalul\” firmelor de recrutare

Retelele sociale se folosesc atat pentru a cauta candidati care se potrivesc portretului-robot definit de angajator, cat si pentru a obtine, specific, informatii in plus despre anumiti candidati care au fost deja preselectati, dar mai trebuie „verificati” suplimentar.

Retelele sociale sunt in plina expansiune in Romania. Astfel, din aprilie pana in iulie, numarul utilizatorilor Facebook s-a dublat, de la 115.000 la 227.820, dintre care peste 210.000 au peste 18 ani. Mult mai intens folosita de recruiteri autohtoni, reteaua Linkedin are in prezent peste 130.000 de utilizatori romani.

„Folosirea retelelor de socializare a devenit o practica frecventa. Avantajele sunt gasirea unor grupuri specializate in domeniu, catre care se pot trimite mesaje foarte rapid si intr-un numar foarte mare, posibilitatea de a vizualiza un CV public fara costuri (…) Nu stiu daca timpul este mai scurt in raport cu cel petrecut cu recrutarea prin mijloace ‘clasice’, insa sigur reteaua este mai extinsa”, a declarat Florin Ochiana, HR operations manager in cadrul firmei de recrutare Lugera&Makler.

Un alt avantaj subliniat de Ochiana este posibilitatea de a gasi candidati din alte tari dispusi sa vina sa lucreze in Romania. „Acum cateva luni am postat anunturi pentru doua pozitii in vanzari pentru o companie de productie din domeniul echipamentelor industriale. Rata de succes a fost neasteptat de mare: reteaua recruiterului care se ocupa de proiect a crescut cu peste 300 de contacte (potentiali candidati), multe din strainatate, in aproximativ 3 saptamani. Dintre acestea, cam 10% corespundeau profilului cautat, si tot cam acelasi procent dintre cei ce corespundeau a ramas pentru lista scurta”, a precizat Ochiana.

Informatii referitoare la actualul loc de munca al unei persoane, experienta, implicarea in grupurile de discutii, recomandari venite din partea fostilor sau actualilor sefi ori colegi, inclusiv date de contact, toate se gasesc in profilul unei persoane cu cont pe retelele de socializare si pot fi accesate „intr-un timp foarte scurt si la costuri minime”, considera Larisa Condriuc, branch manager in cadrul Manpower, companie de HR care face uz de retelele de socializare in cadrul procesului de recrutare.

„Apelam des la surse de acest tip pentru documentare si identificarea candidatilor in procesele de recrutare pentru pozitii de management sau specialisti, dar integram metoda in strategia noastra si nu ne bazam exclusiv pe aceste surse”, a precizat Condriuc.

In opinia acesteia, unul dintre cele mai interesante lucruri pe care le ofera retelele de socializare sunt mesajele de feedback pe care le primesc utilizatorii. „Este interesant sa vezi cum descriu fosti si actuali subordonati sau colegi colaborarea cu persoana respectiva”.

Si firma de HR Aims Human Capital Romania apeleaza la retele de socializare pentru recrutarea de manageri si specialisti. „In afara economiei de timp, exista si avantajul de a putea relationa printr-unul dintre contactele din reateaua ta”, a declarat Madalina Uceanu, director executiv.

Head-huntingul in afara retelelor sociale

George Butunoiu, specialist executive search, si-a inceput activitatea in head-hunting cu mult inaintea aparitiei retelelor sociale si poate tocmai de aceea are o pozitie ceva mai conservatoare cand vine vorba de accesarea prin aceste mijloace a unor informatii despre candidatii pe care ii cauta.

„Noi am apelat foarte putin (la retelele de socializare -n.r.) din simplu motiv ca, de peste 17 ani de cand facem head-hunting am ajuns sa-i cunoastem personal pe majoritatea managerilor-cheie de pe piata si gasim aproape intotdeauna in baza noastra de date tot ce avem nevoie. De cateva ori am folosit ca sa gasim niste date de contact care nu mai erau valabile in calculatorul nostru”, a declarat Butunoiu.

Se pare insa ca astfel de baze de date publice sunt de mare ajutor firmelor noi de head-hunting, „care profita la maximum de astfel de instrumente si reusesc sa gaseasca informatii pentru care noi am lucrat zeci de ani ca sa le strangem. Dar, ce sa faci, asta-i viata…”, a comentat Butunoiu.

Punctele tari ale utilizarii retelelor de socializare in head-hunting se pot transforma insa intr-o amenintare pentru firmele de profil, in lipsa unui alt avantaj competitiv. „Aceste avantaje ii sunt la indemana si potentialului angajator si ar putea sa le foloseasca singur, fara sa mai plateasca un head-hunter. Deci, devine mult mult mai greu sa-ti creezi un avantaj competitiv daca toti ceilalti concurenti au acces la aceleasi resurse, in conditii egale”, a precizat Butunoiu.

Limitele recrutarii prin retelele de socializare

Oricat ar fi de populara printre firmele autohtone, metoda consultarii retelelor de socializare isi are limitele ei. In primul rand, recruiterii pot gasi informatii neactualizate sau incomplete, ori se pot lovi de refuzul candidatului de a accepta invitatia facuta de acestia, necesara pentru a vizualiza profilul unui candidat.

„Un potential candidat trebuie sa accepte invitatia celui care o trimite pentru ca acesta din urma sa aiba acces la datele lui de contact sau la profilul lui, daca nu sunt publice. Se intampla ca unele invitatii sa fie refuzate, iar contul sa fie blocat”, a precizat Ochiana.

Explicatia pentru astfel de comportament din partea unui potential candidat o da Madalina Uceanu. „Limita intre folosirea corecta si abuz este una destul de fina. Greseala cea mai frecventa este de a invita o persoana pe care nu o cunosti fara a justifica motivul pentru care iti doresti sa intri in legatura cu aceasta”, a precizat directorul executiv al Aims.

Printre alte neajunsuri ale utilizarii retelelor de socializare in procesul de recrutare se numara si imposibilitatea de a le folosi pentru recrutarea de entry-level sau muncitori. De asemenea, informatiile nu pot fi utilizate decat intr-o etapa de inceput a recrutarii.

Asadar, retelele de socializare tind sa devina un instrument tot mai des valorificat de recruiteri de middle si top management, dar nu se pot constitui intr-o metoda exclusiva.

Sfaturi de la „vanatori”

Tocmai pentru ca retelele de socializare au devenit un teren bun de „vanatoare” pentru recruiteri, cei care isi cauta un job sau vor sa ramana in atentia angajatorilor nu trebuie sa neglijeze detalii de genul fotografie postata, greseli de exprimare sau redactare, ori o autocaracterizare lipsita de modestie.

„Daca te hotarasti sa-ti pui ‘profilul’ in public pentru ca potentialii angajatori sa te repereze, e de preferat sa-i tratezi cu respect, si nu ‘in sictir’, cum am vazut de foarte multe ori. Daca o faci in bataie de joc, nu numai ca nu au efectul scontat, ci dimpotriva – imi fac deja o parere proasta despre omul respectiv, pe care o voi schimba cu greu chiar daca individul se hotaraste la un moment dat, mai tarziu, sa ia lucrurile in serios”, avertizeaza George Butunoiu.

Tot el atrage atentia si asupra efectelor negative pe care le poate avea excesul laudei de sine de tipul „manager innascut, vizionar, cu calitati exceptionale de relationare”. „Nu numai ca niciun specialist sau angajator nu ia in serios asemenea (auto)-laude, dar chiar ii pot ridica un semn de intrebare referitor la logica sa”, a mai spus Butunoiu.

Asadar, mare atentie la fotografie, redactare si exprimare, corectitudinea si actualitatea informarilor. „Ideea generala este ca un candidat trebuie sa fie constient de faptul ca el reprezinta acolo, in primul rand, o imagine, uneori chiar un brand personal: cu cat va fi mai reprezentativ, cu atat se va vinde mai bine”, a mai spus Florin Ochiana.

DailyBusiness.ro a lansat in toamna trecuta o comunitate online dedicata mediului top-business – Key People – care a fost imbunatatita luna aceasta prin adaugarea unor functii de retea sociala: comunicare directa, construirea de retele de parteneri de afaceri, forum de discutii.