Noul Cod al Muncii: Stimuleaza afacerile sau reinstituie sclavagismul?

Codul Muncii va flexibiliza piata muncii, spun autoritatile. Mai simplu spus, va oferi angajatorilor posibilitatea de a-si selecta angajatii si a-i plati dupa propriile criterii.

Cu alte cuvinte, patronii nu vor mai fi fortati sa plateasca salarii la un anumit nivel si sa mentina angajatii neperformanti, pentru ca asa le cere contractul colectiv de munca la nivel national sau de ramura. Acestea vor fi eliminate.

O chestie pozitiva, la prima vedere. Toata lumea ar avea de castigat – patronii pentru ca isi vor putea gasi mai usor oamenii de care au nevoie, iar angajatii, bineinteles cei performanti, pentru ca vor avea acces la joburi altadata inghetate, protejate de contracte colective de munca fara niciun fundament economic.
[quote=Cristian Parvan, secretar general AOAR]Codul Muncii ofera libertatea angajatorilor de a-si angaja salariati cand si in conditiile in care au nevoie[/quote]
Noua legislatie, in opinia omului de afaceri Cristian Parvan, secretarul general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR), va avea efecte mai ales in mediul de stat, decat in cel privat. „La privat oricum se platea in functie de performanta. La stat, insa, sunt prea multi care taie frunza la caini, protejati de contracte colective, de grile salariale nefundamentate economic „, spune Parvan.

Suna logic, nu? Lipsa de performanta din sectorul public este proverbiala. Privit din acest punct de vedere, Codul Muncii pare sa faca ceea ce isi propune – sa dinamizeze piata muncii.

Numai ca lucrurile nu sunt atat de simple pe cat par. Sindicatele acuza faptul ca eliminarea contractelor colective de munca va lasa loc de abuzuri.

Marius Petcu, presedintele confederatiei sindicale CNSLR – Fratia, spune ca, in actualele conditii, se asteapta ca patronii sa profite de noile prevederi si sa scada salariile la minimul prevazut de lege.

„Pana acum, in urma negocierilor, cadeam de acord in fiecare an asupra unui salariu minim si a unor beneficii pentru angajati. In absenta acestor negocieri, patronul iti va spune direct – nu iti mai convin conditiile mele, la revedere„, a declarat Petcu.

Patronii vor castiga, salariatii vor pierde. Si statul va avea de pierdut, pentru ca firmele vor plati CAS-uri mai mici, afirma sindicalistul.

„Salariatii nu vor mai avea, practic, niciun drept in fata angajatorului. In absenta unui contract colectiv, vom depinde de toanele patronului – in mediul privat, sau de interesele politice ale angajatorilor de la stat”, a declarat acesta.
[quote=Marius Petcu, presedinte CNSLR – Fratia]Romania a devenit scena unor experimente sociale. Daca vor reusi sa impuna sclavagismul in Romania, vor folosi apoi exemplul si in alte tari[/quote]
Consultantul economic Bogdan Baltazar nu crede in estimarile prapastioase ale sindicatelor. „Nu cred ca se poate ajunge la o astfel de situatie. Trebuie insa ca Executivul sa ia masuri pentru a fi evitat comportamentul abuziv”, spune consultantul.

„Principala diferenta dintre cele doua Coduri, cel vechi si cel nou, este ca, daca pana acum se punea accent pe siguranta locului de munca, acum se va pune accent pe performanta”, spune Baltazar.

Codul Muncii imparte angajatii in doua

Analistul economic Liviu Voinea vine cu o opinie foarte documentata despre efectele noului Cod al Muncii. In materialul pe care il puteti citi in attachment, expertul spune ca, prin extinderea contractelor de munca pe durata determinata pana la 3 ani, exista pericolul scindarii muncitorimii in doua clase distincte.

El spune ca, din experienta tarilor europene, se va ajunge ca tot mai multi patroni sa isi angajeze salariati temporar, pe salarii mai mici. Voinea citeaza o analiza a Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica care arata ca locurile de munca temporare sunt platite in medie in UE cu 15% mai putin decat cele permanente.

„Se va ajunge la segmentarea societatii intre grupul A format din salariati stabili si inalt calificati, respectiv grupul B, format dintr-o subclasa de angajati temporari si precari (in sensul precaritatii, insecuritatii locurilor de munca) „, afirma Voinea.
[quote=Liviu Voinea, director Grupul de Economie Aplicata]Angajatorii vor avea controlul, in detrimentul drepturilor si sigurantei angajatilor, iar inegalitatile sociale vor creste accelerat intre angajatii stabili si cei aflati intr-o forma precara de angajare[/quote]
El crede ca din ce in ce mai multi angajati se vor simti marginalizati, abandonati sau neprotejati, fara posibilitatea de a-si planifica viitorul, traind in incertitudine si la limita subzistentei sau sub aceasta.

Efectul? Vor munci cu mai putina tragere de inima, deci productivitatea muncii va scadea. In plus, un alt efect important va fi ca vor incerca sa stranga mai multi bani pentru „zile negre”. Efectele sunt inerente. Va scadea consumul, iar revenirea din recesiune va fi tot mai dificila.

Analistul spune, pe de alta parte, ca un alt efect direct va fi cresterea somajului. „O pondere mare a angajatilor cu contracte temporare nu duce la scaderea somajului, ci exact la situatia opusa „, afirma Voinea, bazandu-si estimarile pe datele din Germania, Franta, Belgia si Olanda.

Consultantul economic Dan Schwartz este ceva mai optimist. El spune ca aceste situatii, ca si multe altele, pot fi evitate. „Codul Muncii va incuraja munca, performanta. Asa ca, in conditiile unei concurente reale pe piata, ma astept ca si grila salariala sa reflecte realizarile fiecaruia„, a declarat Schwartz.

„Marea problema a pietei muncii din Romania o reprezinta mentalitatea. Relatia de munca nu este privita, din pacate, ca una de parteneriat intre angajator si angajat. Aici trebuie gasite solutii, de la educatie la amenzi drastice pentru abuzuri”, a adaugat acesta.
[quote=Dan Schwartz, consultant economic]Din pacate, si in prezent, relatia multor angajatori cu salariatii lor este una de tip feudal[/quote]
Liviu Voinea de la GEA spune ca estimarile statului privind cresterea locurilor de munca ca urmare a adoptarii noului Cod s-ar putea dovedi eronate. Analistul se asteapta ca, odata cu flexibilizarea pietei muncii, veniturile bugetare sa scada.

„O consecinta neintentionata, dar foarte probabila, a flexibilizarii pietei muncii este scaderea veniturilor bugetare atat prin diminuarea cererii, cat si pentru ca unele locuri de munca permanente vor fi inlocuite de locuri de munca temporara, cu salarii mai mici”, a afirmat Voinea.

„Mai mult, insecuritatea locurilor de munca se va translata si in incertitudinea veniturilor bugetare, pentru ca Finantele nu vor putea anticipa daca un loc de munca temporar existent in luna martie, sa zicem, va mai exista si in luna octombrie a aceluiasi an – si, implicit, daca va mai plati impozite si contributii”, a mai spus analistul.

In cealalta tabara, autoritatile vad situatia cu totul altfel. Premierul Boc a declarat luni ca se asteapta la o crestere a numarului locurilor de munca, mai cu seama ca noua legislatie ar urma sa fie insotita, in vara, de o reducere a contributiilor sociale.

„Codul Muncii va oferi oportunitatile, iar reducerea CAS-urilor si celelalte masuri pe care le avem in vedere vor stimula infiintarea de IMM-uri, relatiile economice”, a precizat Boc.

Guvernul isi va asuma raspunderea in Parlament pe Codul Muncii saptamana viitoare, pe 8 martie. Daca va trece de motiunea de cenzura anuntata de Opozitie, noua legislatie va fi pusa in practica imediat, mai cu seama ca presedintele Traian Basescu s-a declarat un suporter al noului Cod si va promulga legea imediat.

Daca nu va trece insa de votul senatorilor si deputatilor, proiectul Codului Muncii va intra in dezbaterea celor doua camere, iar adoptarea acestuia ar putea intarzia cateva luni, cel putin.

Sindicatele au anuntat ca vor incerca sa blocheze adoptarea Codului Muncii in Parlament.

„Am inceput de ieri (luni – n.r.) protestele si nu ne vom opri pana ce nu vom bloca acest Cod al Muncii, rod al intereselor multinationalelor. Vor sa transforme Romania intr-o tara de sclavi. Nu vom accepta si vom declansa o bomba sociala, daca nu vor renunta la acest Cod al Sclavilor„, a declarat liderul sindical Bogdan Hossu.