Cefora Business School a fost fondata in 2006 de un cetatean francez, Nicolas Combat(foto). Scoala este finantata in prezent de trei companii cu actionariat francez, care platesc studiile tinerilor, ii angajeaza part-time si apoi au optiunea de a-i angaja definitiv. Companiile care finanteaza in prezent scoala sunt Orange, Cora si Michelin.
Tranzactia va fi de ordinul zecilor de mii de euro, iar negocierile sunt foarte avansate, conform lui Combat.
De ce se vinde Cefora?
Combat va vinde partial afacerea deoarece are nevoie de bani ca sa continue dezvoltarea. Una dintre principalele probleme strategice este nevoia unui buget mai mare pentru promovarea scolii, spune proprietarul, mai ales ca in Romania oamenii nu sunt obisnuiti sa poata alege, la nivel de studii post-liceale, decat traditionalele scoli profesionale „pentru muncitori”.
De ce este interesata o institutie privata de invatamant din Franta sa preia partial Cefora? Investitorii doresc sa poata face schimburi educationale intre studentii din Franta si cei din Romania, dar considera si ca aceasta afacere are un potential mare de dezvoltare in Romania, fiind un domeniu inca la inceput, considera Combat.
Cum functioneaza scoala privata in care nu platesti nicio taxa
Cefora este un program de invatamant in alternanta, unde studentul, in paralel cu studiile, este angajat part-time la firma care ii achita taxa de scolarizare. La finalizarea cursurilor, studentii Cefora pot deveni oameni de vanzari intr-un magazin, dar si manageri ai unor puncte de vanzare, pentru ca pe langa negociere, in cadrul unitatii se fac cursuri si de management al unitatii comerciale.
„Avem cativa studenti care dupa finalizarea cursurilor au ajuns sefi de raion la Cora. Un post important, pentru ca ajungi sa gestionezi cateva milioane de euro si o echipa formata din cateva persoane”, spune Combat.
Modelul de invatamant al Cefora Business School, imprumutat din Franta, este acela al invatamantului superior profesional, de 2 ani. In Franta exista modelul de studiu continuu (doar cursurile-n.r), dar si cel alternant (cursurile sunt combinate cu un job part-time in domeniu-n.r.). Combat spune ca a ales pentru scoala pe care a infiintat-o in Romania cel de-al doilea model, pentru ca este cel care corespunde cel mai bine instruirii unor profesionisti.
In Franta sunt cateva sute de mii de persoane inscrise la cursuri de acest tip, anual. „Romania ar putea avea cu usurinta 100.000 de studenti la acest sistem de invatamant superior, doar ca invatamantul superior din Romania este unidirectional si merge doar pe partea universitara, nu si pe cea profesionala”, spune Combat.
In Romania, acest model este asociat cu invatamantul postliceal, desi formarea profesionala este diferita, domeniile de activitate nefiind cele ale „muncitorului”, ci fiind bazate pe specializare in domenii ca vanzari sau management de magazin.
Ca business, Cefora atrage veniturile de la companiile cu care lucreaza. Cursantul Cefora este admis dupa mai multe interviuri, iar taxa de scolarizare pe cei 2 ani ii este platita de una dintre firmele pe care o alege, dintre cele disponibile.
Scoala din Romania are in prezent 20 de studenti, care au fost angajati part-time de Cora, Michelin si Orange. In anii trecuti, si firme ca BRD-Societe Generale, sau Dacia, membra a grupului Renault, au colaborat cu Cefora Business School.
Unic actionar al Cefora, Combat spune ca in 2009 acest business a inregistrat venituri totale de circa 1 milion de lei, in crestere cu aproximativ 50% fata de anul precedent. Unul dintre motivele cresterii este o finantare pentru formare profesionala obtinuta din fonduri Phare de catre magazinul Cora, a spus Nicolas Combat.
Companiile platesc 2.700 euro pe an taxa de scolarizare per student si, in plus, un salariu de 150-170 euro pe luna pentru job-urile part-time oferite studentilor. „De anul viitor, adica anul scolar 2010-2011, vrem sa reducem tarifele pana la circa 1.500 euro pe an, pentru ca vrem sa oferim firmelor oportunitatea de a forma echipe mai mari si in acelasi timp este mai interesant din punct de vedere pedagogic sa ai mai multi cursanti, care sa se stimuleze intre ei”, mai spune Combat.
Scaderea tarifelor de scolarizare depinde insa si de volumul de studenti, care ar trebui sa fie mai mare.
„Cursurile pe care le oferim sunt foarte aproape de ceea ce au nevoie aceste firme si nu mai trebuie sa apeleze la training-uri”, sustine Combat.
„In ultimul an scolar am avut mai putini studenti, dar nu este o chestiune de buget al firmelor, ci de bugetul si capacitatea noastra de promovare. Pare suspect pentru un tanar care tocmai a terminat liceul, dar mai ales pentru parintii lui, ca exista o scoala privata unde nu trebuie sa plateasca taxe de scolarizare, unde poate beneficia de o diploma cat se poate de reala, dar si valabila in Europa si unde, in plus, are si un job asigurat. Parintii tinerilor absolventi de liceu ii indeamna mai degraba sa mearga la universitate, pentru ca nu exista niciun alt reper pentru studiile superioare in Romania”, spune Combat.
Cum au primit companiile din Romania acest mod de a-si „fabrica” specialisti in vanzari?
Companiile mari franceze au fost foarte receptive inca de la inceput, pentru ca acest sistem educational le era deja familiar, insa in cazul companiilor 100% romanesti apare un blocaj la nivelul resurselor umane cand vine vorba de aceasta formula de recrutare, povesteste Combat.
„Blocajul este de tipul: Cum poate sa faca parte din management un absolvent al unor cursuri care tin 2 ani, la concurenta cu colegii care au absolvit universitati? Este normal acest blocaj, pentru ca in sucursala unei banci din Romania toti angajatii vor avea aceeasi diploma, pe cand in Franta un consilier de clienti nu are neaparat master, ci este suficienta o scoala de acest tip”, spune Combat.
O alta particularitate a programului de scolarizare este ca la firma unde lucreaza, fiecare student are un tutore, care il invata tot ceea ce trebuie sa stie practic in activitatea de zi cu zi. De asemenea, „cursurile sunt obligatorii. Daca un student nu vine, este penalizat la note, dar si la salariul pe care il primeste de la compania care ii plateste scolarizarea”, mai spune Combat.
Ce au devenit absolventii scolii? „Am avut un student scolarizat de Orange, care a fost cel mai bun vanzator al companiei in Romania, desi lucra doar part-time. Acum este director de magazin la un dealer al companiei”, spune Combat, dar exemplul sau preferat este cel al unei tinere care lucra la BRD si urma sa devina ofiter de credite. In cadrul lucrarii de absolvire a scolii, a propus o reorganizare a arhivelor bancii, calculand cu exactitate cate secunde se castiga pentru fiecare operatiune bancara.