Cazuri foarte mediatizate precum Raluca Stroescu de la Ernst&Young, sau Alexandru Miristea, directorul de 33 de ani de la Realitatea Catavencu, amandoi decedati pe fondul stresului profesional, au fost readuse in actualitate de o noua situatie ce pare sa aiba cauze similare: Carmen Ramona Ciciu, de la compania de cercetare Ipsos a murit in weekend dupa ce i s-a facut rau la serviciu.
Psihologii spun ca nu vorbim de cazuri izolate. ”Multe firme private isi exploateaza la sange forta de munca, profitand de un acord tacit al salariatilor, preocupati sa isi mentina jobul cu orice pret”, spune dr. Mihai Anitei, presedintele Colegiului National al Psihologilor din Romania.
Potrivit specialistului, exista doua categorii distincte de angajati ce ajung pe patul de spital din prea multa munca. Pe de o parte sunt workaholicii, cei care muncesc peste masura din proprie initiativa, in speranta unor beneficii de orice natura, iar pe de alta parte sunt cei opresati, asa-numitii sclavi la patron, angajatii fortati de sefii lor sa munceasca peste masura.
”Angajatii predispusi la workaholism sunt, in principal, cei remunerati in functie de activitate, comisioane, prime, cei care inainteaza pe scara ierarhica in functie de modul in care evolueaza rezultatele concrete ale serviciilor lor. Vorbim in principal de categorii precum vanzarile, acolo unde apar cele mai multe asemenea cazuri”, a explicat dr. Anitei, pentru DailyBusiness.ro.
Psihologul spune ca aceasta nu este neaparat o regula, pentru ca in Romania, sindromul workaholismului afecteaza toate nivelurile, de la simplul salariat, la managerul de companie. Un sindrom prezent si in Occident, dar tratat acolo prin masuri stricte, menite a proteja salariatul. ”Workaholicul din Occident este conditionat de un program strict de munca, pe care trebuie sa il respecte. Nu exista ore suplimentare, sau daca sunt, sunt putine si remunerate corespunzator. La noi, workaholicii isi transforma jobul intr-un mod de viata”, a mentionat psihologul.
Pe langa workaholici, exista salariatii care ajung sa munceasca peste program din cauza presiunilor puternice la care sunt supusi de sefii ierarhici.
”Din aceasta categorie fac parte Raluca Stroescu si probabil, Carmen Ramona Ciciu. Doua tinere ajunse sa munceasca peste program, nu neaparat din proprie initiativa”, a declarat psihologul Marius Popa. ”Vorbim de cei care ajung in situatia de a munci pana cad, fortati de imprejurari, de constrangerile de la locul de munca”, a adaugat acesta.
Cateva caracteristici posibile: Peste 25 de ani, emotiv, la dieta si sedentar
Poate fi descris un portret robot al angajatului predispus sa ajunga in aceasta situatie? Medicii psihologi evita sa se pronunte in linii concrete, insa traseaza o serie de caracteristici principale.
”Cei care ajung sa se imbolnaveasca la serviciu sunt in principal cei cu un sistem imunitar deficitar, persoane cu o constitutie fizica firava, in special femei trecute de 20-25 de ani”, a mentionat Mihai Popa.
”Putem lua in calcul si o anumita labilitate psihica, intervenita pe un fond de emotivitate”, a aratat psihologul Manuela Nita, de la Altenative Sociale. Potrivit expertului, in zugravirea unui potential portret robot ar trebui sa includem si posibila influenta a mediului familial, dar si situatia economica a persoanei respective.
”La 20 de ani, entuziasmul si energia specifica varstei te fac oarecum imun. Dupa 25-30 de ani, incep sa apara primele probleme, se acumuleaza stresul, apar primele semnale de oboseala, iar cei care nu reusesc sa aiba un stil de viata normal, o alimentatie adecvata, pot ajunge sa clacheze”, afirma dr. Mihai Anitei, presedintele Colegiului National al Psihologilor din Romania.
”Insa este dificil sa gasim un portet robot, pentru ca, in fata stresului dus la extrema, cu totii suntem vulnerabili”, a mai spus medicul.
Femei care exceleaza cu dietele, barbati care abuzeaza de alcool, cafea, energizante si tutun, persoane sedentare, angajati fara o viata personala, inclusiv sexuala activa, cu totii poti fi inclusi in categoria celor care pot claca din punct de vedere fizic la locul de munca. Insa lista ramane deschisa.
”Din pacate, nu avem un studiu de specialitate pe aceasta problema. Toate sunt constatari ocazionale, insa a realiza un portret robot exact este, in prezent, o misiune aproape imposibila”, a precizat psihologul Manuela Nita, de la Altenative Sociale.
[quote=dr. Mihai Anitei, presedintele Colegiului National al Psihologilor din Romania]Sa ajungi sa mori ca sclavul, ingropat in dosare, e o problema care tine si de fiecare persoana in parte[/quote]
In anii ’90, cand au aparut primele multinationale in Romania, sa lucrezi pentru straini era un motiv de mandrie. Entuziasmul romanilor, dorinta de emancipare, puterea de munca a unei generatii au fost exploatate la maxim de patronii straini. Treptat insa, placerea de a lucra intr-un loc de munca civilizat s-a transformat, pentru multi, intr-o adevarata corvoada.
Pe nesimtite, odata cu dezvoltarea business-urilor, norma de munca crescut, iar orele suplimentare au devenit obisnuinta. Sa lucrezi de dimineata pana la 7-8 seara a intrat intr-o normalitate specific romaneasca. In Occident, la companii similare, salariatii plecau la ora 18.00 de la serviciu, in timp ce colegii lor romani continuau sa munceasca, pentru ca volumul de activitate devenea tot mai mare, iar sefii lor, aflati in cautarea profitului cu orice pret si a bonusului aferent, nu erau dispusi sa angajeze personal suplimentar.
”Asa s-a ajuns ca multe firme private sa isi exploateze la sange angajatii”, a spus Mihai Anitei. ”In timp ce afara, toata lumea respecta programul de munca, la noi a intrat in cotidian sa lucram peste program, fara a fi platiti. De ce acest lucru? Pentru ca, neavand la baza o cultura a muncii, romanii au devenit victimele intereselor patronilor lor”, a completat psihologul.
Odata cu criza, presiunile la adresa angajatilor s-au accentuat, si daca inainte nu era o problema sa renunti la un job, pentru ca se gaseau destule, acum siguranta locului de munca a devenit prioritara, iar compromisurile facute fata de angajator, de la salarii la programul de munca, o nota obisnuita in economia romaneasca.
”Totul se intampla pentru ca nu se respecta legislatia muncii”, a declarat Dumitru Costin, presedintele Blocului National Sindical. ”Inspectia muncii, desi are destui inspectori, nu isi face deloc, dar absolut deloc treaba. Pe de alta parte, in Romania lipseste o institutie fundamentala in ceea ce priveste relatiile de munca dintr-o economie normala, Tribunalul Muncii, acolo unde iti poti rezolva problemele cu angajatorul”, a spus Costin, pentru DailyBusiness.ro.
Potrivit presedintelui Colegiului National al Psihologilor din Romania, de vina sunt si angajatii, care de teama ca vor ramane fara venituri, accepta tot mai multe compromisuri. ”Sa ajungi sa mori ca sclavul, ingropat in dosare, tine si de fiecare in parte. Sa iti neglijezi sanatatea, sa ajungi la spital din cauza unui job in care esti opresat tine de psihic, din multe puncte de vedere”, a declarat dr. Mihai Anitei.
[quote= Dumitru Costin, presedinte BNS]In Romania lipseste o institutie fundamentala, Tribunalul Muncii[/quote]
Dumitru Costin, presedintele Blocului National Sindical, spune ca astfel de situatii se intampla, de regula, in cadrul unor societati unde nu exista organizatii sindicale, sau care sunt conduse prost.
”La noi in BNS, avem Dacia, Ford, Enel, E-ON, CEZ si multe alte companii acolo unde contractele de munca sunt negociate si respectate de angajator. Cazuri de acest gen se intampla in zone precum cea de consultanta, contabilitate, servicii profesionale, acolo unde exista putine organizatii sindicale, sau in micile companii acolo unde patronul nici nu concepe existenta unui sindicat. Ce pot face salariatii? Sa il denunte. Cineva trebuie sa puna piciorul in prag, pentru ca altfel, nimic nu se va schimba”, a precizat Costin.
Psihologii spun ca este de inteles de ce prea putini angajati din economia romaneasca ajung sa se planga organelor abilitate pentru abuzurile la care sunt supusi. ”Lipsa perspectivei gasirii unui loc de munca, nesiguranta, problemele financiare, supraindatorarea la banci ii face pe cei mai multi sa cedeze in fata presiunilor”, a aratat Marius Popa.
De aceea, spun psihologii, rolul statului, al Inspectoratului de Munca, devine fundamental in aceasta perioada. Din pacate insa, pe fondul unei legislatii insuficient adaptata actualelor conditii economice, inspectorii de munca nu pot decat sa constate realitatile din dosarele de munca, care nu reflecta decat in mica parte realitatea din teren.
Un exemplu de posibila discrepanta apare in cel mai recent caz, al angajatei de la Ipsos Interactive Services. Conducerea firmei sustine ca are toate dovezile ca aceasta lucra numai cele 8 ore legale, insa fosti angajati ai firmei au declarat, in presa, contrariul.