Editura Publica
Colectia Business
Pret 59 lei
Titlu original: Superclass. The global power elite and the world they are making
Cartea intr-un minut:
David Rothkopf a identificat aproximativ 6.000 de elite care au capacitatea de a influenta in mod continuu vietile a milioane de oameni de pe intreg globul. Acestia sunt sefi de state, vedete rock, oameni ai bisericii, ai armatei, dar cei mai multi sunt oameni de afaceri, din toate partile lumii.
Cronica DailyBusiness
Autorul defineste superclasa ca fiind elitele care au capacitatea de a influenta constant destinele a milioane de oameni de pretutindeni. Elita financiara este cel mai bine reprezentata si niciun alt grup nu a jucat un rol la fel de important in stimularea fenomenului globalizarii.
Crizele au dezvaluit resentimentele publicului vizavi de multi dintre membrii superclasei, perceputi ca manipulatori ai sistemului si obligand contribuabilii sa plateasca pentru greselile lor, in timp ce principalii beneficiari ai profiturilor sunt tot acestia.
In zilele noastre, se observa un fenomen nou: ascensiunea elitei puterii globale. Batalia se duce nu pentru redistribuirea averii, ci pentru redistribuirea suveranitatii si a puterii.
Membrii superclasei dobandesc statutul de simbol in domeniile pe care le reprezinta si ei sunt cei care ofera locuri de munca, misca pietele, inflameaza spiritele sau schimba credintele profunde ale umanitatii.
Problema salariilor directorilor executivi a aruncat, in ultima vreme, o lumina foarte puternica asupra superclasei si a sistemului pe care ea l-a conturat. In SUA, un director incaseaza de 364 de ori venitul angajatilor cu salarii medii.
Economistii citeaza lipsa de educatie, accesul limitat sau inexistent la capital, precum si barierele sociale din calea mobilitatii drept motive pentru aceasta inegalitate incredibila. Globalizarea ajuta la micsorarea acestei discrepante.
Se petrec schimbari la nivelul conducerii corporatiilor, puterea este concentrata in mainile catorva membri-cheie ai consiliilor de administratie si ale unor investitori in fondurile de hedging, ca si la nivelul unor firme de private equity si ea va trece de la manageri inapoi in posesia proprietarilor.
Membrii elitelor sunt si maestri ai semioticii, persoane care manipuleaza mass-media, imaginile din buletinele de stiri, folosesc internetul pentru a-si extinde si mentine legaturile unii cu ceilalti.
Bloggerii si alti internauti au inceput sa rivalizeze cu marile companii media in ceea ce priveste impactul pe care il au, dar si din perspectiva stirilor si a alimentarii unor miscari sociale. Blogosfera, disponibila tot timpul si updatata la fiecare secunda, a facut ca viteza si coordonarea sa devina elemente de-a dreptul vitale pentru reportajele de stiri.
Prin alcatuirea listei membrilor superclasei se obtine o imagine de ansamblu a indicilor demografici ce caracterizeaza grupul si a modului in care aceste trasaturi s-au putea schimba in viitor.
Un om obisnuit care aspira sa devina un membru al superclasei are opt reguli de urmat. Sa se nasca barbat, pentru ca grupul femeilor este foarte slab reprezentat. Sa apartina generatiei anilor 1950, pentru ca numai 3% din componentei superclasei au sub 40 de ani. Sa aiba radacinile culturale in Europa. America de Nord si Europa dau jumatate din superclasa. Tarile din Asia-Pacific numai o treime.
Sa studieze la o universitate de elita. 3 din 10 membri au studiat la una dintre cele aproape 20 de universitati de elita, precum Stanford, Harvard si Universitatea din Chicago. Sa se orienteze catre afaceri sau finante. 63% din superclasa este reprezentata de oameni de afaceri sau din sectorul financiar.
Sa aiba o baza de putere institutionala. Oricat de bogati ar fi membrii superclasei, au nevoie de puterea unei institutii pentru a-si extinde autoritatea la nivel global. Sa se imbogateasca. Desi averea nu se traduce in mod automat prin putere, se estimeaza ca aproximativ 60% din membrii superclasei sunt milionari. Sa aiba noroc. Sunt multi milionari educati la Harvard care nu fac parte din superclasa.
Ca sa apartii superclasei trebuie sa-ti doresti asta cu ardoare. In timp ce persoanele fara succes permit tulburarilor mentale sa-i impiedice sa se realizeze, cei cu succes isi folosesc adesea trasaturile patologice pentru a se propulsa in cariera. Din acest motiv, printre lideri se intalnesc deseori indivizi cu personalitati obsesive. Ei sunt obsedati de munca, de cele mai marunte detalii, iar cei obsedati de control ii uzeaza pe cei din jurul lor.