Criza energiei naște diverse probleme, iar una dintre ele se referă la furnizorii de gaze care vor să părăsească piața românească. Unul dintre furnizori a anunțat deja că nu vor mai reînoi contractele clienților. Specialiștii susțin că acest lucru pornește de la prețurile maximale impuse de stat. De asemenea, accentuează faptul că „băieții deștepți din energie” vor fi cei care vor avea de câștigat în această situație. Analistul în energie Andrei Ilaș, fondator și director operațional la Cooperativa de Energie si fondator la nrgi.ai este de această părere.
„Prețurile maximale impuse de stat sunt sub prețul pieței, iar statul nu decontează diferența aceasta dintre prețul pieței și prețul pe care l-a fixat la consumatorii finali. Cei care nu au astfel de producție, nu au de unde să aducă gazul și, practic pierd bani față de prețul real la care sunt obligați să-l cumpere, cel pe care-l transferă clienților și ce mai decontează de la stat.
Este un fel de situație clasică în care statul fixează prețul unui bun sub prețul de piață. Iar furnizorii nu pot livra acel bun în cantitățile așteptate, într-un mod sustenabil astfel încât să-și acopere costurile de operare și un profit. Altfel sunt două opțiuni, ori prețuri mai mari, ori consum mai mic. La prețul pe care îl fixează statul, nu este destulă cantitate ca să fie livrată consumatorilor”, a explicat Andrei Ilaș.
Alte articole: Romania se împrumută mai scump ca niciodată! Dobânzile uriașe pe care noi toți le vom plăti au sărit deja de 9%
Radu Miruță, expert în energie și membru în Comisia de Industrii și Servicii din Camera Deputaților, este de părere că cea mai mare problemă este Ordonanța 119, dat fiind că măsurile nu sunt fezabile nici pentru bugetele românilor, nici pentru furnizori, care sunt împinși către acest „exod”.
”Tocmai din cauza aceasta, eu cred că au introdus cei din coaliția de guvernare prin Ordonanța 119 așa mișelște, o chestiune cu furnizorii de ultimă instanță. Pentru că măsurile luate de cele trei partide din coaliție nu sunt de fapt măsuri palpabile pentru buzunarele oamenilor și nu sunt funcționale nici pentru furnizori pentru că este imposibil să ai piață liberă dacă le impui de la început un preț, există un risc din ce în ce mai mare ca unii furnizori să părăsească piața din România.
Dacă un furnizor părăsește piața din România, ceilalți furnizori sunt obligați să preia clienții furnizorului care a plecat din țara noastră. Iar în Ordonanța de plafonare au introdus niște praguri pentru care se poate face deconturi acelor 1.300 de lei pentru energie electrică însă au băgat o excepție, ”a celor de ultimă instanță”, care nu mai au niciun prag. Astfel că cine devine furnizor de ultimă instanță se întoarce practic în situația Ordonanței 27, adică statul decontează orice valoare, făcând ca furnizorul respectiv să nu mai fie interesat de competiție. Nu contează cu cât cumpără pentru că statul îi diferența de preț”, a spus expertul.
Mitruță subliniază că plecarea furnizorilor va avea impact asupra întregii economii, cu atât mai mult că majoritatea clienților sunt consumatori mari. De asemenea, subliniază faptul că în mod indirect consumatorii casnici vor fi până la urmă cei care vor plăti prețul scump al măsurilor luate de Guvern.
„Mulți dintre clienții celor care renunță sunt consumatori mari, instituții publice, uzine, fabrici, mediul industrial, iar aceștia ajung la furnizorii de ultimă instanță. Sunt de fapt cei care afectează furnizorul. Metoda aceasta este o ușă din dos prin intermediul căreia băieții deștepți vor putea primi în continuare sume de bani chiar dacă populația este prostită cu lupta aceasta împotriva băieților deștepți din energie prin punerea unui plafon. Riscul în România din punct de vedere economic este că dacă pleacă doi furnizori mari, ceilalți furnizori rămași, împreună, nu pot face față să preia clienții celor doi. Dacă se ve întâmpla sau nu, eu cred că va depinde de congruența măsurilor pe care acest guvern încearcă, deocamdată fără rezultat, să le ia.
Acești mari producători care țin industria și fac parte din economia României, se văd tot mai strâmtorați și nu mai văd niciun gram de libertate. Iar acum încă își consumă din banii pe care îi iau însă, la cifrele astea, nu vor putea să mențină totul funcțional o perioadă foarte lungă de timp”, a explicat expertul în energie.
O altă problemă a furnizorilor este că până în prezent Guvernul nu și-a îndeplinit promisiunile.
„Furnizorii nu și-au primit încă banii. Guvernul a avut o perioadă, din martie anul trecut, până în septembrie anul acesta, când practic i-a trimis în vacanță fără nicio grijă economică spunându-le că indiferent de prețul la care vor achiziționa energie, guvernul le va plăti diferența, există facturi plătite și cumpărate de energie cu prețuri de 3.000, 3.200- 3.600 lei/ megawatt, vândută consumatorilor cu 800 de lei, cu 600 de lei, așa cum a fost plafonarea, însă diferența a fost plătită de guvernul României deocamdată pe foaie.
Iar dacă situația se va prelungi pe termen lung, probabil că le va bloca activele. Au început cei mici să plece. Problema e ce se va întâmpla dacă vor pleca cei mari. Știu că începuse o discuție cu unul dintre furnizorii mari din România care spunea că în condițiile actuale începe demersurile pentru a pleca din România”, a mai spus Miriță.
Radu Miruță susține de asemenea că România ar trebuisă se concentreze pe măririea capacității de producție și subliniază faptul că există sume de bani care provind de la Comisia Europeană în acest sens.
„România ar trebui ca, în paralel cu grija pentru consumatorii vulnerabili, să mărească capacitatea de producție iar pentru acest lucru sunt sume de bani provenite pe diverse căi: sunt sume de bani de la Comisia Europeană, sunt sume de bani prin Fondul de Modernizare pe care România nu are capacitatea să-l folosească, însă noi închidem capacități de producție a energiei, nu avem suficientă energie, ceea ce duce la creșterea prețului și îi lăsăm pe cei care ar fi trebuit de fapt să fie protejați, sub cerul liber. Vorbim despre marii consumatori de energie care sunt de fapt și marii angajatori. Este o rețetă proastă care nu va face decât să intoxice organismul acestei țări”, a conchis Radu Miruță.
Uniunea Europeană a cerut deja statelor membre să îşi reducă, voluntar, consumul de gaze cu 15% iar comisarul european pentru Energie, Kadri Simson, analizează un plan care ar face această reducere a consumului una obligatorie. În paralel, Simson a avertizat zilele trecute că orice măsuri destinate limitării preţului gazelor naturale nu trebuie să afecteze eforturile care sunt destinate diminuării cererii de gaze.
În prezent, gradul de umplere a depozitelor de gaze din Europa este la 92%, peste media multianuală pentru acest moment al anului, graţie vremii favorabile şi nivelului ridicat al importurilor de gaze lichefiate. Însă un eventual eşec în diminuarea consumului şi temperaturile mai mici decât cele normale ar putea goli rapid depozitele de gaze şi ar face mai dificilă umplerea lor pe parcursul anului următor, în special în absenţa gazelor naturale ruseşti.